Lophius

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
LophiusAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Monkfish.jpg
Pește pescar
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Actinopterygii
Ordin: Lophiiformes
Familie: Lophiidae
Gen: Lophius
Specii

Lophius americanus
Lophius budegassa
Lophius gastrophysus
Lophius litulon
Lophius piscatorius
Lophius vaillanti
Lophius vomerinus

Lophius este un grup de specii de pește din familia peștilor pescari, foarte apreciat în gastronomie. Speciile din acest grup au 26-31 vertebre, informație folosită pentru a face diferența cu alte subgroupuri ale familiei peștilor pescari care au doar 18-19 vertebre. Membrii genului Lophius sunt cunoscuți sub numele de peștele calugăr, peștele gâscă, peștele broască sau draci de mare.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Specia este caracterizată prin capul enorm, lat și aplatizat, în comparație corpul aparând ca un apendic. Gura se întinde pe toată circumferința anterioara a capului, ambele fălci fiind echipate cu dinți lungi conici, înclinați înspre interior. Aripile ventrale și pectorale sunt articulate, având rol de picioare, cu ajutorul lor peștele se poate deplasa pe fundul mării, unde în general se ascunde în nisip sau între alge. În jurul capului pielea imită în textura smocuri de alge. Aceste structuri combinate cu abilitatea de a-și schimba culoarea pielii în funcție de mediu, fac din peștele pescar un predator excelent camuflat.

Ilustrație din 1856 prezentând Lophius americanus ca pe un monstru marin.

Speciile de Lophius au 3 filamente lungi care ies din mijlocul capului, de fapt 3 spini modificați ai aripii dorsale anterioare. Denumirea de pește pescar provine de la primul filament, cel mai lung, care se termina într-o masă iregulara de carne care poate fi orientată în orice direcție, prezent la toate speciile de pește pescar. Acest spin modificat este folosit pentru a atrage alte pești, pe care peștele îi înghite întregi. Experimente au arătat că acțiunea fălcilor este un act automatic și reflex declanșat la atingerea spinului momeală. Toate speciile din acest grup prezintă un stomac enorm și extensibil, care le permite înghițirea de prăzi comparabile în dimeniuni. Peștele pescar poate crește peste 150 cm în lungime, iar specimene peste 1 metru sunt comune.

Reproducere[modificare | modificare sursă]

Peștele pescar prezintă un puternic dimorfism sexual, masculul fiind de 10 ori mai mic decât femela. Icrele acestui gen sunt grupate într-o foaie de material transparent gelatinos cu dimensiuni de 60-100 cm lățime și între 8-10 metri lungime. Ouăle se afla într-un singur strat, fiecare cu propria cavitate. Icrele plutesc libere în mare. Larvele înoată liber și au aripioare pelvice cu filamente alungite.

Areal[modificare | modificare sursă]

În Atlanticul Estic speciile se găsesc de-a lungul coastelor europeene, dar mai sus de 60° N latitudine devin rare. Pe coasta americana a Atlanticului se gasește specia americana Lophius americanus. O specie există în Marea Mediterană, alta la Capul Horn, precum și pe coastele Chinei și ale Japoniei.

Specie în pericol[modificare | modificare sursă]

În 2010 Greenpeace International a adăugat specia Lophius piscatorius pe lista sa pești cu risc mare de a deveni ne-sustenabil [1] [2]. Metoda obișnuită de prindere este prin dragare pe fundul mării și este considerată dăunătoare pentru habitat. În februarie 2007 un lanț de magazine britanic a decis să blocheze vânzarea de pește pescar [3].

Subspecii[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Greenpeace International Seafood Red list
  2. ^ http://www.fishonline.org/advice/avoid/?item=22
  3. ^ Monkfish taken off menu at Asda”. BBC News. 1 februarie 2007. http://news.bbc.co.uk/1/hi/business/6318925.stm. Accesat la 11 mai 2010. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lophius
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lophius