Lista dezertorilor sovietici și din Blocul Estic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Miodrag Belodedici a dezertat în Iugoslavia înainte de Revoluţie
Regizorul ceh Milos Forman a dezertat în 1968
Autorul de cărţi politico-militare de origine rusă, Victor Suvorov dezertat în 1978.

Lista dezertorilor sovietici și din Blocul Estic își propune prezentarea succintă a diferitelor cazuri de dezertări din Lagărul comunist a unor persoane, unele cunoscute, altele devenite cunoscute datorită dezertării lor. La scurt timp după formarea Uniunii Sovietice, au fost puse în aplicare restricții de emigrare pentru a împiedica cetățenii să părăsească URSS și să plece în diferite alte țări. În timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial, au fost puse în aplicare restricții similare în țările din Blocul Estic. Cu toate acestea, până în 1952, granița dintre Germania de Est și în zonele vestice ocupate se puteau trece ușor în cele mai multe locuri. În consecință, înainte de 1961, cele mai multe dintre emigrări est-vest au avut loc între Germania de Est și Germania de Vest, înainte de 1961 peste 3,5 milioane de est-germani au emigrat în Germania de Vest. Pe 13 august 1961, s-a montat o barieră de sârmă ghimpată, care va deveni mai târziu Zidul Berlinul și va separa Berlinul de Vest de Germania de Est.

Deși mișcarea internațională a fost, în cea mai mare parte, strict controlată, a existat o pierdere constantă prin evadați (dezertori) care au fost capabili să utilizeze metode ingenioase să se sustragă de controlul de pe frontieră. Numeroase persoane notabile din Blocul din Est au fugit în țări din țările occidentale. Dintre dezertori notabili din Germania de Est, Uniunea Sovietică, Polonia, Bulgaria, România, Cehoslovacia, Ungaria și Albania mai jos sunt enumerați câțiva.

Lista[modificare | modificare sursă]

Dezertări notabile din Blocul Estic dintre între anii 1944–1991
Numele Profesiune Locul nașterii Dezertarea Note
Svetlana Alliluieva fiica lui Iosif Stalin Rusia 1967 Ea a dezertat din URSS prin New Delhi, India. A demascat regimul tatălui său Iosif Stalin, deși criticile ei prin anii 1980 s-au mai înmuiat.[1]
G. M. Dimitrov politician Bulgaria 1945 A fost salvat de execuție de ambasadorul american. Mai târziu a fondat organizații anticomuniste.
Peter Fechter zidar Germania de Est 1962 A fost împușcat încercând să fugă peste Zidul Berlinului, a căzut în „țara nimănui”, sângerând până la moarte peste o oră fără asistență medicală.
Igor Gouzenko GRU Rusia 1945 A fugit în Ottawa, Canada și a demascat grupuri organizate de spioni.
Mihai Pacepa Securitate România 1978 Era general-locotenent de Securitate și consilier personal al lui Nicolae Ceaușescu. El a fugit în Ambasada Americană de la Bonn, Germania de Vest. El a primit în contumacie (in absentia) două condamnări la moarte cu o primă pentru eliminare de 2 milioane $. Carlos Șacalul a fost trimis în urmele sale.
Matei Pavel Haiducu Securitate România 1978 A dezertat în Franța în 1981 dintr-o misiune de spionaj industrial. A fost condamnat în contumacie la moarte.
Cornel Chiriac jurnalist România 1969 A dezertat în Austria cu o invitație falsă.
Vladimir Tismăneanu politolog România 1981 A dezertat în Spania dintr-o vizită aprobată cu mama sa, în care dorea să viziteze locurile din Spania unde tatăl său a luptat în Războiul civil spaniol.
Mircea Florian muzician România 1986 A dezertat în SUA dintr-o vizită aprobată pentru a susține un concert.
Ioan P. Culianu filozof România 1972 A dezertat în Italia; se crede să Securitatea mai târziu l-a asasinat.
Paul Barbăneagră regizor de film România 1964 A dezertat în Tours, Franța.
Paul Goma scriitor România 1977 A dezertat în Franța.
Valentin Poenaru matematician România 1961 A dezertat în timpul unei conferințe organizate la Stockholm, Suedia.
Miodrag Belodedici fotbalist România 1988 A dezertat în Belgrad, Iugoslavia.
Mihai Apostol caiac canoe România 1989 -
Nadia Comăneci gimnast România 1989 A fugit în Austria înainte de Revoluție.
Mihai Șubă șah România 1988 A dezertat în Marea Britanie în timpul unui turneu de șah în Londra.
Kalinikos Kreanga tenis de masă România 1989 A dezertat în Luxembourg în timpul campionatului de tenis pentru tineret.
Martina Navratilova tenis Cehoslovacia 1975 A dezertat în anul 1975 la US Open (tennis) în SUA.
Miloš Forman regizor de film și actor Cehoslovacia 1968 A fugit în SUA când URSS și aliații săi din Pactul de la Varșovia au invadat Cehoslovacia; cunoscut pentru filmul Zbor deasupra unui cuib de cuci .
Rudolf Nuriev balet Rusia 1961 A fugit în Paris[2]
Viktor Korcinoi șah Rusia 1976 Primul Mare maestru care a fugit; a dezertat în timpul unui turneu în Amsterdam, în Olanda[3]
Mihail Barîșnikov balet Letonia 1974 A fugit în timpul unui turneu în Toronto, Canada.
Vladimir Rezun (Viktor Suvorov) GRU / autor Rusia 1978 GRU spionaj militar, a fugit în Marea Britanie.
Naim Süleymanoğlu halterofil Bulgaria 1986 Multiplu campion olimpic bulgar de etnie turcă, a fugit în Melbourne, Australia; a emigrat în Turcia.
Vladimir Artemov gimnast Rusia 1990 A fugit în SUA
Ferenc Puskás fotbal Ungaria 1956 Cel mai bun fotbalist maghiar al tuturor timpurilor a fugit în timpul Cupei Europene în Madrid, Spania.
Sándor Kocsis fotbal Ungaria 1956 Fotbalist maghiar din "Echipa de Aur" a Ungariei, a fugit în timpul Cupei Europene în Madrid, Spania, apoi în Elveția.
Tamás Buday canoe Ungaria 1987 A fugit în Canada.
Anatoli Granovski din Ministerul Securității Statului al URSS URSS 1946 A dezertat în Stockholm, Suedia unde și-a scris autobiografia.
Milan Švec din Ambasada Cehoslovaciei, Washington DC Cehoslovacia 1985 A dezertat în Washington DC, unde a fost consilier ministerial. Mai târziu a devenit comentator al relațiilor Est-Vest.
Vladimir Mihailovici Petrov diplomat Rusia 1954 A dezertat într-o misiune în Australia. Evenimentul a constituit baza Incidentului Petrov.
Arkadi Șevcenko Subsecretar de Stat ONU Rusia 1978 Timp de trei ani înainte de dezertare a spionat în favoarea SU. La două luni după dezertarea lui, soția lui a murit, se presupune că s-a sinucis.
Walter Polovciak dezertor minor Ucraina 1980 A fugit de sub supravegherea părinților când aceștia intenționau să se întoarcă în URSS.
Romuald Spasowski ambasador Polonia 1981 A dezertat atunci când, în 1981, în Polonia a fost declarată legea marțială.
Valdo Randpere Ministru adjunct al justiției Estonia 1986 A dezertat prin Kotka, Finlanda în Suedia. A fugit de acțiunea sovieticilor de a distruge naționalismul estonian.
József Mindszenty Cardinal Ungaria 1956 În timpul Revoluției din Ungaria 1956 a dezertat prin Ambasada SUA din Budapesta. Mai târziu s-a mutat în Austria.
Konstantin Volkov NKVD Rusia 1945 Șef adjunct al NKVD a fugit în Istanbul, Turcia; după dezertare a contactat consulatul britanic din Istanbul, a fost arestat de sovietici și a dispărut pentru totdeauna (posibil executat),
Oleg Gordeevski KGB Rusia 1985 A fugit în Marea Britanie prin Finlanda; a devenit agent dublu MI6 după invazia sovietică a Cehoslovaciei din 1968; a fost condamnat la moarte în absență in absentia.
Vladimir Pasechnik inginer arme biologice Rusia 1989 A fugint în Paris, Franța; a avertizat lumea despre armele biologice ale USSR.
Jonas Pleškys căpitan de submarine Lituania 1961 A fugit cu vasul în Suedia; a fost condamnat la moarte; CIA îl ascundea de agenții sovietici. Se crede că acest incident l-a inspirat pe Tom Clancy să scrie "Vânătoarea după octombrie Roșu".
Alexander Zuyev pilot URSS 1989 A fugit cu un MiG-29 la Trabzon, Turcia.
Franciszek Jarecki pilot Polonia 1953 A fugit cu un MiG-15 din Słupsk, Polonia] în Danemarca.
Viktor Belenko pilot Rusia 1976 A fugit cu un MiG-25 în Hokkaido, Japonia.
Imre Lakatos matematician Ungaria 1956 A fugit în Viena, Austria după Revoluția ungară din 1956.
Georgi Markov dramaturg Bulgaria 1969 A fugit în Italia; a fost asasinat la Londra în 1978.
Nora Kovács balet Ungaria 1953 A fugit împreună cu soțul ei, Istvan Rabovsky, în Berlinul de Vest.
István Rabovsky balet Ungaria 1953 A fugit împreună cu soția lui, Nora Kovacs, în Berlinul de Vest.
Petr Beckmann fizician Cechoslovacia 1963 A fugit la Universitatea din Colorado, SUA.
Romanas Arlauskas șah Lituania 1944 A fugit în vest înainte ca armata sovietică să re-invadeze țara; a emigrat în Australia.
Fedir Bohatirciuc șah Ucraina 1944 A fugit încă în timpul războiului după ce a participat într-o organizație antistalinistă; a fugit în Praga, Cehoslovacia.




Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Sovietologist Leopold Labedz, who met her in 1968, first noticed it in 1981: "She was getting soft on papochka." Once she had acknowledged Stalin's personal responsibility for the death of millions; now she called him a prisoner of Communist ideology. Her new book contained hardly any criticism of her father. She probably felt she had betrayed him. "My father would have shot me for what I have done", she often said during her final year in Britain." Patricia Blake, Time, 28 January 1985
  2. ^ Russian ballet star Nureyev defects. History.com
  3. ^ Raymond Keene. Viktor Korchnoi: Fearless Competitor of World Chess. Chessville.com

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Böcker, Anita (1998), Regulation of Migration: International Experiences, Het Spinhuis, ISBN 90-5589-095-2 
  • Council of Europe (1992), People on the move: new migration flows in Europe, Council of Europe, ISBN 92-871-2021-8 
  • Dowty, Alan (1989), Closed Borders: The Contemporary Assault on Freedom of Movement, Yale University Press, ISBN 0-300-04498-4 
  • Dowty, Alan (1988), „The Assault on Freedom of Emigration”, World Affairs 151 (2) 
  • Krasnov, Vladislav (1985), Soviet Defectors: The KGB Wanted List, Hoover Press, ISBN 0-8179-8231-0 
  • Mynz, Rainer (1995), Where Did They All Come From? Typology and Geography of European Mass Migration In the Twentieth Century; EUROPEAN POPULATION CONFERENCE CONGRESS EUROPEAN DE DEMOGRAPHE, United Nations Population Division 
  • Pearson, Raymond (1998), The Rise and Fall of the Soviet Empire, Macmillan, ISBN 0-312-17407-1 
  • Pollack, Detlef; Wielgohs, Jan (2004), Dissent and Opposition in Communist Eastern Europe: Origins of Civil Society and Democratic Transition, Ashgate Publishing, Ltd., ISBN 0-7546-3790-5 
  • Puddington, Arch (2003), Broadcasting Freedom: The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, University Press of Kentucky, ISBN 0-8131-9045-2 
  • Roberts, Geoffrey (2006), Stalin's Wars: From World War to Cold War, 1939–1953, Yale University Press, ISBN 0-300-11204-1 
  • Thackeray, Frank W. (2004), Events that changed Germany, Greenwood Publishing Group, ISBN 0-313-32814-5 
  • Wegner, Bernd (1997), From Peace to War: Germany, Soviet Russia, and the World, 1939–1941, Berghahn Books, ISBN 1-57181-882-0 
  • Weinberg, Gerhard L. (1995), A World at Arms: A Global History of World War II, Cambridge University Press, ISBN 0-521-55879-4 
  • Wettig, Gerhard (2008), Stalin and the Cold War in Europe, Rowman & Littlefield, ISBN 0-7425-5542-9