Listă de nume românești de origine maghiară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Acest articol enumeră o serie de nume românești originare din limba maghiară, forma lor originală, precum și traducerea în limba română (cel mai adesea o ocupație, o însușire personală sau un nume propriu din onomastica creștină).

Nume Forma originală Traducere
Aciu Ács Dulgheru
Astaloș Asztalos Dulgheru
Almaș Almás; Almássy Meraru (cel care cultivă sau vinde mere)
Antal Antal Anton (nume propriu)
Balint Bálint Valentin (nume propriu)
Balog Balog Stângaciu
Barna Barna Barnaba (nume propriu); barna înseamnă și brun
Bența, Bențe, Bențeș Bencés Benedictin (călugăr benedictin)
Bica Bika Taur
Bicfalvi Bikfalvi Originar din Bikfalva (Bicfalău)
Biro, Birău Bíró Jude, judecător
Boboș Babos cultivator sau vânzător de fasole
Bognar Bognár Rotaru
Bolca, Bolha; Bolcaș Bolha Purice
Borbil Borbély bărbier
Boroș Boros Vieru (cultivatorul viței de vie; bor "vin")
Checicheș, Checichez Kecskés "căprar", crescător de capre
Chedveș Kedves "drag; bine dispus"
Chelemen Kelemen Clement (nume propriu)
Cherecheș Kerekes Rotaru
Chereji, Cheregi Körösi Crișan (originar din ținutul Crișurilor)
Cheresteșiu Keresztes cruciat
Cherteș Kertész Grădinaru
Chivari, Chiorean (Chioreanu), Teorean (Teoreanu) Kővári Chioariu (om originar din țara Chioarului)
Ciomoș Csomós Noduros, Butucos, Ciung
Ciorbea Csorba Știrbu, Știrbei
Chiș, Chișu, Chișiu Kiss Micu
Copos (Coposu) Kopasz Chelu, Pleșu, Pleșea
Cociș Kocsis Căruțaș/Vizitiu
Cordoș Kardos Cuțitaru (cel care fabrică săbii și cuțite; kard "sabie, spadă")
Covaci (Covaciu) Kovács Fieraru, Faur
Curuț (Curuțiu) Kurucz luptător împotriva Austriei (1711)
Deac Deák Scrib
Dejeu Dezső Dezideriu
Doboș Dobos toboșar
Fazecaș Fazekas Olaru
Fărcaș Farkas Lupu
Fechete Fekete Negru
Feher, Feier Fehér, Fejér Albu
Fodor Fodor Crețu
Goia (Goian) Gólya Barză
Gomboș (Gomboșu) Gombos Vânzator de nasturi
Hotnog, Hatnaghi Hadnagy Locotenent
Hărăguș Harangos Clopotaru
Hârdău Hórdó Butoi
Hegheduș Hegedűs Lăutaru (hegedű "vioară, ceteră")
Horvat Horváth Croat
Hossu, Hosu Hosszú Lungu
Iuhas Juhász Haiduc Ciobanu (literal Oieru)
Jivan Zsivan TalharHaiduc
Lenghel Lengyel Polonez (arhaic Leș); Leahu
Lobonț Labancz ([[Labanc Luptător de partea Austriei, adversarul curuților (1711)
Lucaciu Lukács Luca
Mădăraș Madaras Păsăraru
Mesaroș, Misaroș Mészáros Măcelaru (mai ales: "parlagiu")
Micloș (Micloși), Miclăuș, Miclea, Miclovan Miklós Nicolae
Moghioroș Mogyoros Alunaru (cel care culege sau vinde alune)
Mogoș Magas Înalt
Molnar Molnár Moraru
Naghi (Naghiu), Noaghiu Nagy Mare
Nemeș Nemes Nobil de rang inferior sau mediu
Nemet (Nemeti), Nemeth Németh (Német) Neamțu
Orban Orbán Urban (nume propriu, ex. [1])
Oros, Oroș Orosz Rusu (și rutean = ucrainean)
Pap Pap Preot
Patachi Pataki Părăian
Pușcaș (Pușcașu, Pușcașiu, Pușcășoiu) Puskás Țintaș
Pustai Pusztai Originar din Puszta
Raț (Rațiu) Rácz, Rátz Sârbu
Remeș Rémes Grozavu (rém "spaimă, teroare")
Roca Róka Vulpe
Săbăduș Szabados Cel liber, cel slobod (cu referire la țăranii liberi)
Sabo (Sabou), Sabău Szabó Croitoru
Sechel Székely Secuiu
Sigartãu Szíjgyártó Șelaru
Silaghi Szilágyi Sălăgean, Sălăgeanu, Sălăjean, Sălăjeanu
Socaci (Socaciu) Szakács (Szakacs) Bucătaru
Suciu, Sociu, Seciu Szűcs, Szőcs Blănaru/Tăbăcaru
Silivaș Szilvás, Szilváss, Szilvássy Prunaru (cel care cultivă sau vinde prune)
Șandor, Șandru, Șendrea Sándor Alexandru (nume propriu)
Șovagău, Șuvagău Sóvágó Tăietor de sare (într-o ocnă de sare)
Șuteu Sütő Brutaru (süt ”coace, prăji”)
Tacaci Takács Țesător
Taloș Tálos Olaru
Teglaș Téglás Țiglar/Cărămidar
Timar Tímár Tăbăcaru
Tot (Totu), Tat (Tatu), Tăutu Tóth (Tót) Slovac
Varga Varga Cizmaru
Vărădean (Vărădeanu) Váradi (Varadi), Várady (Várady) Originar din Oradea (Nagyvárad) sau dintr-o localitate cetate, fortăreață (vár, várad, várda)
Vereș Vöröss, Vörös Roșu
Vig (Vigu) Vígh, Víg Veselu

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Éva Turcu, Mic dicționar maghiar-român, București, 1978.

Vezi și[modificare | modificare sursă]