Limba friuliană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
friulană (furlan)
A creat prin: {{{creator}}} în {{{an}}}
Scop: {{{scop}}}
Vorbită în: Italia Italia
Regiuni:Vorbită în: Friuli-Veneţia Giulia
Perioadă existenţiei: {{{perioadă}}}
Număr de vorbitori: 794.000
Loc: nu în top 100
Sistem de scriere: {{{sistem de scriere}}}
Tipologie: {{{tipologie}}}
Clasificare:

limbi indo-europene
 italice
  romanice
   italice de vest
    romanice de vest
     galo-iberice
      galo-romanice
       rheţiene
        friuliană
         
          
           
            
             
              

Statut oficial
Oficială în: nici una
Reglementată de: Osservatori Regjonâl de Lenghe e de Culture Furlanis
Coduri de limbă
ISO 639–1 {{{iso1}}}
ISO 639-2 fur
ISO 639-3 {{{iso3}}}
SIL frl  en
SIL {{{sil2}}}
Text în limba
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1
Ducj i oms a nassin libars e compagns come dignitât e derits. A àn sintiment e cussience e bisugne che si tratin un culaltri come fradis.
Tatăl nostru
Ducj i oms a nassin libars e compagns come dignitât e derits. A àn sintiment e cussience e bisugne che si tratin un culaltri come fradis.
Transliteraţie
{{{transliteraţie}}}
Limbă - Listă de limbi - Lingvistică
Wikipedia Vizitaţi Wikipedia [[:{{{code}}}:|în friulană]]!
{{{hartă}}}
Această pagină poate conţine caractere Unicode.

Friuliana sau limba friuliană (Sunet furlan sau denumită cu afecţiune marilenghe în friuliană, friulano în italiană) este o limbă romanică aparţinând familiei limbilor rheţiene, vorbită în regiunea Friuli-Venezia Giulia, situată în nordestul Italiei. Friuliana numără aproximativ 600.000 de vorbitori nativi, a căror vastă majoritate vorbesc şi italiana. Friuliana este adeseori denumită şi Ladina estică întrucât ladina şi friuliana sunt puternic înrudite.

Spre deosebire de ladină, vorbită de mult mai puţini vorbitori (circa 30.000), dar care a fost foarte conservativă, friuliana s-a îndepărtat de "matca" iniţială suferind influenţe multiple din partea limbilor care au înconjurat-o: germana, italiana, veneţiana şi slovena. Documente scrise în friuliană sunt atestate încă din secolul al XI-lea, iar literatura în friuliană, atât poezie cât şi proză, datează de la începutul anilor 1300. În secolul 20, a existat un interes renăscut crescând pentru această limbă rheţiană, care continuă şi azi.

Cuprins

[modifică] Poeţi şi scriitori faimoşi

[modifică] Gramatică

[modifică] Fonologie

Vocalele lungi sunt tipice pentru limba friuliană. Acest fapt a determinat o influenţă semnificativă pentru pronunţia atât în friuliană cât şi în italiană.

Distincţia pe care friuliana o face între vocale lungi şi vocale scurte este evidentă în perechi minimale (în ortografia oficială, vocalele lungi sunt marcate printr-un accent circumflex).

lat (lapte)
lât (mers, dus)


fis (compact, dens)
fîs (fii)


lus (lux)
lûs (lumină)

Dialectele friulianei diferă în modul de a trata vocalele lungi. În unele dialecte vocalele lungi devin diftongi. Ulmător tabel indică cum patru cuvinte (pît - picior, sêt - sete, pôc - mic(ă) şi fûc - foc) sunt pronunţate în patru dialecte. Fiecare dialect utilizează o combinaţie unică de diftongi (în galben) şi monoftongi (în albastru) pentru vocalele lungi.

Vest Codroipo Carnia Central
sêt [seit] [se:t] [seit] [se:t]
pît [peit] [peit] [pi:t] [pi:t]
pôc [pouk] [po:k] [pouk] [po:k]
fûc [fouk] [fouk] [fu:k] [fu:k]

Consoanele duble (ll, rr, ş.a.m.d.), utilizate frecvent în italiană, sunt aproape absente în friuliană.

[modifică] Morfologie

[modifică] Articole

În friuliană, substantivele care se referă la lucruri lipsite de viaţă sau concepte abstracte sunt fie masculine ori feminine. Spre exemplificare "il mûr" ("zidul", masculin), "la cjadree" ("scaunul", feminin).

Articolele iau următoarele forme, derivate din latină, ille şi unus:

Articole hotărâte
Număr Masculin Feminin
Singular il la
Plural i lis

Înaintea unui cuvânt ce începe cu o vocală, ambele pot fi abreviate la l'.

Articolul nehotărât în friuliană variază corespunzător cu genul substantivului.

Articolele nehotărâte
Masculine un
Feminine une

A se remarca că aceste forme reprezintă forme standard; în limba vorbită se poate auzi adesea şi el (în friuliana nordică) ori al (în friuliana sudică şi vestică) în loc de il, li (sau las în friuliana nordică) în loc de lis şi le în loc de la, dar aceste variante trebuiesc evitate în limba friuliană scrisă. Vocalele finale, aşa cum ar fi -e din une se pronunţă.

Există de asemenea şi articol partitiv; are doar o formă, des. Spre exemplu, des vacjis înseamnă nişte vaci).

[modifică] Vezi şi



Unelte personale