Limba creolă haitiană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Creola haitiană, numită în creolă kreyòl (lang kreyòl ayisyen), iar în franceză le créole haïtien (sau le créole, ori l'haïtien) este o limbă creolă vorbită de 8,5 milioane de persoane în Haiti și de încă vreo 1,5 milioane de persoane în alte țări.

Creola haitiană este fondată pe limba franceză, cu influențe wolof[1], fon, éwé. Totuși, influența acestor limbi africane nu a fost prea mare, asupra dezvoltării limbii kreyòl.

Mulțumită eforturilor susținute de Félix Morisseau-Leroy[2], din 1961 limba creolă haitiană a fost recunoscută ca limbă oficială a statului Haiti, alături de limba franceză. Până atunci, limba franceză era unica limbă oficială a statului Haiti. Acest statut de limbă oficială a fost confirmat de către Constituția haitiană din 1987. Însă, utilizarea sa literară este anecdotică, dar în creștere. Mulți locutori[3] sunt bilingvi și vorbesc atât creola cât și franceza, dar creola haitiană are un statut social inferior francezei. Creola haitiană este folosită în mass-media, ca de exemplu în ziare, la televiziune și la radio.

Țări în care se folosește creola haitiană[modificare | modificare sursă]

Creola haitiană este vorbită în Haiti, Republica Dominicană, Statele Unite ale Americii, Canada, Guadeloupe, Martinica, Guyana Franceză și Bahamas. Este vorbită de circa 10 milioane de oameni[4], dintre care în Haiti de 8,5 milioane de persoane.

Declarația Universală a Drepturilor Omului în creola haitiană[modificare | modificare sursă]

Articolul 1[modificare | modificare sursă]

Atik 1

Tout moun sou tè a fèt tou lib. Tout gen menm valè (nan je lasosyete), tout moun gen menm dwa devan Lalwa. Tout moun fèt ak yon bonsans, tout fèt ak yon konsyans epi youn fèt pou trete lòt tankou frè ak sè.

Pentru comparație, redăm același articol în limba franceză și în traducere românească.

Article 1.

Tous les êtres humains naissent libres et égaux en dignité et en droits. Ils sont doués de raison et de conscience et doivent agir les uns envers les autres dans un esprit de fraternité.

Articolul 1.

Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

Vocabularul limbii creole haitiene[modificare | modificare sursă]

Cea mai mare parte a lexicului creolei haitiene derivă din franceză. Cuvintele sunt pronunțate și scrise simplificat. În multe cazuri, articolele franceze „le”, „la”, „les”, „du[5], ..., fuzioneză cu substantivul determinat, uneori pronuțându-se trunchiat.

Câteva exemple:

  • bagay (franceză bagage: „bagaj”) - „bagaj”, „lucru”
  • Bondye (fr. Bon Dieu /bõ.djø/: „Bunul Dumnezeu”) - „Dumnezeu”
  • dèyè (fr. derrière /dɛ.ʁjɛʁ/) - „în spate”
  • diri (fr. du riz /dy.ʁi/) - „orez”
  • kle (fr. clé /kle/) - „cheie”
  • kle kola (fr. clé /kle/, „cheie” + engleză cola) - „deschizător de sticle”
  • lalin (fr. la lune /la.lyn/) - „luna” (corp ceresc)
  • matant (fr. ma tante: „mătușa mea”) - „mătușa”
  • nimewo (fr. numéro /ny.me.ʁo/) - „numărul”
  • ozetazini (fr. aux États-Unis /o.ze.ta.zy.ni/: „în Statele Unite”) - „Statele Unite ale Americii
  • pwa (fr. pois /pwa/) - „mazăre”
  • vwazen (fr. voisin /vwa.zɛ̃/) - „vecin”
  • zwazo (fr. les oiseaux /le.zwa.zo/) - „păsările”
  • zye (fr. les yeux /le.zjø/) - „ochii”

Gramatica limbii creole haitiene[modificare | modificare sursă]

Pronumele personal[modificare | modificare sursă]

Singular[modificare | modificare sursă]

  • Pers. I: mwen / m' (franceză: je; moi), (română: eu)
  • Pers. II: ou / w (franceză: tu), (română: tu)
  • Pers. III: li / l (franceză: il), (română: el)

Plural[modificare | modificare sursă]

  • Pers. I: nou / n' (franceză: nous), (română: noi)
  • Pers. II: ou / n'[6] (franceză: vous), (română: voi)
  • Pers. III: yo / y' (franceză: ils / elles), (română: ei / ele)

Timpurile verbale ale creolei haitiene[modificare | modificare sursă]

Creola haitiană posedă 10 timpuri verbale, care provin toate din diverse dialecte franceze. Secțiunea următoare dă sensul fiecărui timp în franceză; ea examinează, de asemenea, originile lor etimologice. Verbul «Pale»<fr.parler "a vorbi" va fi utilizat ca exemplu.

Etimologia verbului «pale»[modificare | modificare sursă]

«Pale» provine din fr. parler, care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc «fabulare». Consoanele [l] și [r] sunt amândouă lichide; anumite limbi, ca de exemplu coreeana, nu fac distincție între cele două sunete. Juxtapunerea celor două consoane lichide (cum este cazul în cuvântul «parler»), face destul de posibilă o eliziune, eliminarea uneia dintre ele. Creola haitiană a pierdut și [-r] final al verbului «parler», poate pentru că, din punct de vedere etimologic, sunetul [é] (-er) nu este prea îndepărtat de sunetul [e,].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Wolof este o limbă vorbită în Senegal și în Gambia
  2. ^ Félix Morisseau-Leroy (în creola haitiană: Moriso Lewa sau Moriso-Léroua), (1912-1998) a fost un jurnalist, profesor, dramaturg și poet haitian. A fost director al seviciilor Instrucțiunii Publice din Ministerul Educației din Haiti. A promovat creola haitiană drept a doua limbă oficială a statului Haiti, în 1961.
  3. ^ Vorbitori
  4. ^ După alte surse, sunt peste 11,5 milioane de vorbitori ai creolei haitiene, dintre care peste 3,5 milioane trăiesc în afara statului Haiti.
  5. ^ Articolul partitiv „du
  6. ^ N.B. În creola haitiană, pronumele personal de persoana a II-a plural are aceeași formă cu pronumele personal de persoana II singular: ou . În unele cazuri, apare totuși și forma vou / v.

Bibliografie recomandată[modificare | modificare sursă]

  • Philologie créole: études historiques et étymologiques sur la langue créole d'Haïti de Jules Faine. Imprimerie de l'état, Port-au-Prince, Haïti (1937)
  • 1911- Haitian Creole: grammar, texts, vocabulary de Robert A. Hall, Jr., with the collaboration of Suzanne Comhaire-Sylvain, H. Ormonde McConnell [et] Alfred Métraux. American Anthropological Association (1953) (Menasha, Wisconsin.)
  • Diksyonnè Kréòl-Fransé, L. Peleman, C.I.C.M. Imprimerie Bon Nouvel, Port-au-Prince (1976)
  • Recherche sur les notions de temps et d'aspect en créole haïtien et en français: Application à l'enseignement du français de Robert Damoiseau, Centre de Linguistique Appliquée Université d'Haïti. Imprimerie Le Natal, Port-au-Prince, Haïti (Avril 1989)
  • ... An langaj kréyòl demi-panaché...: Interlecte et dynamyque conversationnelle..., de Lambert Félix Prudent (Université Antilles-Guyane), Georges Jacques Mérida, (Université de Haute-Normandie), in Langages, 19e année, Revue trimestrielle, Juin, 1984, 74, pp. 31 - 45.
  • Le Petit Larousse Illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007, ISBN 978-2-03-582502-5.

Legături externe[modificare | modificare sursă]