Limba creolă haitiană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Creola haitiană (numită în creolă kreyòl (lang kreyòl ayisyen), iar în limba franceză l'haïtien (sau le créole), ori mai precis, le créole haïtien) este o limbă creolă vorbită de 8,5 milioane de persoane în Haiti şi de încă vreo 1,5 milioane de persoane în alte ţări.
Creola haitiană este fondată pe limba franceză, cu influenţe wolof, fon, éwé. Totuşi, influenţa acestor limbi africane nu a fost prea mare, asupra dezvoltării limbii Kreyòl.
Mulţumită eforturilor susţinute de Felix Morisseau-Leroy, din 1961 limba creolă haitiană a fost recunoscută ca limbă oficială a statului Haiti, alături de limba franceză. Până atunci, limba franceză era unica limbă oficială a statului Haiti. Acest statut de limbă oficială a fost confirmat de către Constituţia haitiană din 1987. Însă, utilizarea sa literară este anecdotică, dar în creştere. Mulţi locutori[1] sunt bilingvi şi vorbesc atât creola cât şi franceza, dar creola haitiană are un statut social inferior francezei. Creola haitiană este folosită în mass-media, ca de exemplu în ziare, la televiziune şi la radio.
Cuprins |
[modifică] Ţări în care se foloseşte creola haitiană
Creola haitiană este vorbită în Haiti, Republica Dominicană, Statele Unite ale Americii, Canada, Guadeloupe, Martinica, Guyana Franceză şi Bahamas. Este vorbită de circa 10 milioane de oameni[2], dintre care în Haiti de 8,5 milioane de persoane.
[modifică] Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în creola haitiană
[modifică] Articolul 1
Atik 1
Tout moun sou tè a fèt tou lib. Tout gen menm valè (nan je lasosyete), tout moun gen menm dwa devan Lalwa. Tout moun fèt ak yon bonsans, tout fèt ak yon konsyans epi youn fèt pou trete lòt tankou frè ak sè.
Pentru comparaţie, redăm acelaşi articol în limba franceză şi în traducere românească.
Article 1.
Tous les êtres humains naissent libres et égaux en dignité et en droits. Ils sont doués de raison et de conscience et doivent agir les uns envers les autres dans un esprit de fraternité.
Articolul 1.
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.
[modifică] Vocabularul limbii creole haitiene
Câteva exemple:
- bagay (Fr. bagage, "bagaj") - „bagaj”, „lucru”
- Bondye (Fr. Bon Dieu /bõ.djø/) - „Dumnezeu”
- dèyè (Fr. derrière /dɛ.ʁjɛʁ/) - „în spate”
- diri (Fr. du riz /dy.ʁi/) - „orez”
- kle (Fr. clé /kle/) - „cheie”
- kle kola (Fr. clé /kle/, „cheie” + Eng. „cola”) - „deschizător de sticle”
- lalin (Fr. la lune /la.lyn/) - „luna” (corp ceresc)
- matant (Fr. ma tante, "mătuşa mea") - „mătuşa”
- nimewo (Fr. numéro /ny.me.ʁo/) - „numărul”
- ozetazini (Fr. aux États-Unis /o.ze.ta.zy.ni/ „în Statele Unite”) - „Statele Unite ale Americii”
- pwa (Fr. pois /pwa/) - „mazăre”
- vwazen (Fr. voisin /vwa.zɛ̃/) - „vecin”
- zwazo (Fr. les oiseaux /le.zwa.zo/) - „păsările”
- zye (Fr. les yeux /le.zjø/) - „ochii”
[modifică] Gramatica limbii creole haitiene
[modifică] Pronumele personal
[modifică] Sigular
- Pers. I: mwen / m' (franceză: je; moi), (română: eu)
- Pers. II: ou / w (franceză: tu), (română: tu)
- Pers. III: li / l (franceză: il), (română: el)
[modifică] Plural
- Pers. I: nou / n' (franceză: nous), (română: noi)
- Pers. II: ou / n'[3] (franceză: vous), (română: voi)
- Pers. III: yo / y' (franceză: ils / elles), (română: ei / ele)
[modifică] Timpurile verbale ale creolei haitiene
Creola haitiană posedă 10 timpuri verbale, care provin toate din diverse dialecte franceze. Secţiunea următoare dă sensul fiecărui timp în franceză; ea examinează, de asemenea, originile lor etimologice. Verbul «Pale»<fr.parler "a vorbi" va fi utilizat ca exemplu.
[modifică] Etimologia verbului «pale»
«Pale» provine din fr. parler, care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc «fabulare». Consoanele [l] şi [r] sunt amândouă lichide; anumite limbi, ca de exemplu coreeana, nu fac distincţie între cele două sunete. Juxtapunerea celor două consoane lichide (cum este cazul în cuvântul «parler»), face destul de posibilă o eliziune, eliminarea uneia dintre ele. Creola haitiană a pierdut şi [-r] final al verbului «parler», poate pentru că, din punct de vedere etimologic, sunetul [é] (-er) nu este prea îndepărtat de sunetul [e,].
[modifică] Vezi şi
[modifică] Note şi referinţe
- ^ Vorbitori
- ^ După alte surse, sunt peste 11,5 milioane de vorbitori ai creolei haitiene, dintre care peste 3,5 milioane trăiesc în afara statului Haiti.
- ^ N.B. În creola haitiană, pronumele personal de persoana a II-a plural are aceeaşi formă cu pronumele personal de persoana II singular: ou . În unele cazuri, apare totuşi şi forma vou / v.
[modifică] Bibliografie recomandată
- Philologie créole: études historiques et étymologiques sur la langue créole d'Haïti de Jules Faine. Imprimerie de l'état, Port-au-Prince, Haïti (1937)
- 1911- Haitian Creole: grammar, texts, vocabulary de Robert A. Hall, Jr., with the collaboration of Suzanne Comhaire-Sylvain, H. Ormonde McConnell [et] Alfred Métraux. American Anthropological Association (1953) (Menasha, Wisconsin.)
- Diksyonnè Kréòl-Fransé, L. Peleman, C.I.C.M. Imprimerie Bon Nouvel, Port-au-Prince (1976)
- Recherche sur les notions de temps et d'aspect en créole haïtien et en français: Application à l'enseignement du français de Robert Damoiseau, Centre de Linguistique Appliquée Université d'Haïti. Imprimerie Le Natal, Port-au-Prince, Haïti (Avril 1989)
- ... An langaj kréyòl demi-panaché...: Interlecte et dynamyque conversationnelle..., de Lambert Félix Prudent (Université Antilles-Guyane), Georges Jacques Mérida, (Université de Haute-Normandie), in Langages, 19e année, Revue trimestrielle, Juin, 1984, 74, pp. 31 - 45.

