Limba abazină
| Limba abazină Абаза Бызшва, Abaza Byzšwa |
|
| Vorbită în | Rusia, Turcia |
|---|---|
| Regiuni | Abhazia, Karaciai-Cerchezia |
| Număr de vorbitori | 45.000 |
| Sistem de scriere | Alfabetul chirilic/Alfabetul latin |
| Tipologie lingvistică | limbi caucaziene de nord-vest |
| Clasificare | |
abhază
|
|
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în | Karaciai-Cerchezia |
| ISO 639-2 | cau |
| Această pagină poate conține caractere Unicode. | |
modifică  |
|
Limba abazină este o limbă din familia caucaziană vorbită în Abhazia, Karaciai-Cerchezia și nordul Turciei.
Cei mai mulți vorbitori (circa 35.000) se află în Rusia, mai ales în zona Abhaziei, iar restul (10.000) în nord-estul Turciei și în Iordania, unde au ajuns prin secolul al XIX-lea în urma Războiului din Caucaz (1817 - 1864).
Cuprins |
Caracteristici [modificare]
După unii specialiști, limba abazină reprezintă un dialect al limbii abhaze, cu care se aseamănă, dar față de care prezintă deosebiri prin existența anumitor foneme cum ar fi cele fricativ-faringiale.
Sunt utilizate doar două vocale (a, ɨ), 56 (58) consoane (aspirate, glotalizate, palatalizate, labializate sau combinând câte două din aceste trăsături), 2 semiconsoane. Accentul est fonologic. Topica respectă ordinea: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv.
Prezintă două dialecte: ašxar (ashkharwa, ashkherewa, ashxar) și tapanta (t'ap'anta), care au stat la baza limbii literare.
Ortografie [modificare]
Comunitatea abazină din Turcia utilizează alfabetul latin, iar cea din Rusia un alfabet chirilic modificat:
| А а | Б б | В в | Г г | Гв гв | Гъ гъ | Гъв гъв | Гъь гъь |
| Гь гь | ГӀ гӀ | ГӀв гӀв | Д д | Дж дж | Джв джв | Джь джь | Дз дз |
| Е е | Ё ё | Ж ж | Жв жв | Жь жь | З з | И и | Й й |
| К к | Кв кв | Къ къ | Къв къв | Къь къь | Кь кь | КӀ кӀ | КӀв кӀв |
| КӀь кӀь | Л л | Ль ль | М м | Н н | О о | П п | ПӀ пӀ |
| Р р | С с | Т т | Тл тл | Тш тш | ТӀ тӀ | У у | Ф ф |
| Х х | Хв хв | Хь хь | ХӀ хӀ | ХӀв хӀв | Ц ц | ЦӀ цӀ | Ч ч |
| Чв чв | ЧӀ чӀ | ЧӀв чӀв | Ш ш | ШӀ шӀ | Шв шв | Щ щ | Ъ ъ |
| Ы ы | Ь ь | Э э | Ю ю | Я я |
Bibliografie [modificare]
- Sala, Marius - Limbile lumii, mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981.
Vezi și [modificare]
Legături externe [modificare]
- en limba abazină la Ethnologue.org
- en Project
