Limbă naţională
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Limba naţională a unei ţări este limba vorbită de majoritatea poporului, însă aceasta nu trebuie să fie neapărat limba oficială, deşi acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori.
Spre exemplu, în Marele Ducat al Luxemburgului nu există vreo limbă oficială, ci o limbă naţională, luxemburgheza, şi două limbi administrative. Pe lângă cele două limbi administrative curente, limba naţională poate fi şi ea administrativă, însă nu în mod obligatoriu.
Un alt exemplu este al Statelor Unite ale Americii unde nu exista o limbă oficială de jure, deoarece limba engleză era considerată că este de facto şi limbă naţională şi limbă oficială. În urma creşterii masive a ponderii populaţiei hispanofone, din 1981 a început o campanie de impunere prin lege a limbii engleze ca limbă oficială. Până în prezent, în 25 de state ale SUA au fost adoptate legi care proclamă limba engleză ca limbă oficială. În celelalte state ale SUA, discuţiile continuă. [1]
[modifică] Note
 |
Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
