Libertadores

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la personalități istorice. Pentru cupa sud-americană de fotbal, vedeți Cupa Libertadores.
Conferinţa Guayaquil (1822) dintre Simón Bolívar și José de San Martín, cei mai mari dintre libertadores din America Spaniolă.

Libertadores (pronunție în spaniolă: /liβertaˈðoɾes/, portugheză: /libeʁtaˈdoɾis/, "Eliberatorii") este un termen care se referă la liderii care au condus războaiele latino-americane pentru independența față de statele Spania și Portugalia. Denumirea este dată în acest fel în contrast cu Conquistadorii ("Cuceritorii"), care erau până în acel punct singurele personalități din istoria Americii de Sud.[1]

Mare parte dintre eliberatori erau burghezi, creoli (persoane băștinașe, dar cu ascendență în Europa, în special Spania sau Portugalia) și în majoritatea cazurilor aveau pregătire militară în metropola patriei lor.

Eliberatorii cei mai proeminenți, din punctul de vedere al istoricilor, sunt:

Lista eliberatorilor[modificare | modificare sursă]

Portret Nume
(Naștere–Moarte)
A făcut parte din A contribuit la independeța Referințe
Miguel Hidalgo.jpg Miguel Hidalgo y Costilla
(1753-1811)
Grito de Dolores Mexic [2]
Smartin.JPG José de San Martín
(1778-1850)
Traversarea Anzilor Argentina, Chile și Peru [3]
Bolivar Arturo Michelena.jpg Simón Bolívar
(1783-1830)
Campania Admirabilă Columbia, Panama, Venezuela, Ecuador, Peru și Bolivia [4]
Mexico.JoseMariaMorelos.01.jpg José María Morelos
(1765-1815)
Batalla de Cuautla și a scris Sentimientos de la Nación Mexic [5]
RamonCastilla.jpg Ramón Castilla
(1797-1867)
Războiul de Independență al Perului Peru [6]
Andréssantacruz2.jpg Andrés de Santa Cruz
(1764-1850)
Bătălia de la Pichincha Bolivia și Peru [7]
Juan Manuel Blanes - Artigas en la Ciudadela.jpg José Gervasio Artigas
(1764-1850)
Uruguay [8]
Manuelbelgrano.jpg Manuel Belgrano
(1770-1820)
Paraguay, Argentina și Bolivia [9]
Lord Cochrane(2).jpg Thomas Cochrane
(1775-1860)
Brazilia, Chile [10]
Iturbide Emperador by Josephus Arias Huerta.jpg Agustín de Iturbide
(1783-1824)
A proiectat Plan de Iguala și Drapelul Mexicului Mexico [10]
Francisco de Miranda by Lewis B. Adams.jpg Francisco de Miranda
(1750-1816)
Venezuela [11]
Mariano Moreno en su mesa de trabajo.jpg Mariano Moreno
(1778-1811)
Argentina [12]
Ohiggins.jpg Bernardo O'Higgins
(1778-1842)
Chile și Peru [13][14]
Anônimo - D. Pedro, Duque de Bragança.JPG Pedro I do Brasil
(1798-1834)
Brazilia [15]
Gran marical de ayacucho.jpg Antonio José de Sucre
(1795-1830)
Bolivia, Peru, Ecuador și Venezuela [16]

Moștenire[modificare | modificare sursă]

Drapelele statelor Venezuela, Columbia și Ecuador urmăresc design-ul propus de Francisco de Miranda în 1806. De asemenea, statul Bolivia a fost denumit după Simon Bolivar, care a fost pe rând președintele Columbiei, Boliviei și de două ori al Venezuelei.

Numele eliberatorilor erau folosite peste tot în America de Sud pentru a da nume tuturor lucrurilor, cum ar fi orașele și toponimele până la instituțiile și cluburile sportive. De asemenea, cea mai prestigioasă competiție de fotbal din America de Sud este denumită Copa Libertadores în onoarea lor.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pigna, p. 9
  2. ^ Lansing, pp. 15-39
  3. ^ Pigna, pp. 195-272
  4. ^ Pigna, pp. 135-192
  5. ^ Lansing, pp. 39-59
  6. ^ Lansing, p. 121
  7. ^ Lansing, p. 121
  8. ^ Lansing, p. 121
  9. ^ Pigna, p. 55-91
  10. ^ a b Robert Harvey. Liberators: Latin America's Struggle for Independence. Woodstock, The Overlook Press, 2000. ISBN 1-58567-072-3
  11. ^ Pigna, pp. 13-52
  12. ^ Lansing, pp. 119
  13. ^ page 429 Robert Harvey. Liberators: Latin America's Struggle for Independence. Woodstock, The Overlook Press, 2000. ISBN 1-58567-072-3
  14. ^ Pigna, pp. 93-133
  15. ^ page 511, Robert Harvey. Liberators: Latin America's Struggle for Independence. Woodstock, The Overlook Press, 2000. ISBN 1-58567-072-3
  16. ^ Lansing, pp. 219

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Robert Harvey. Liberators: Latin America's Struggle for Independence. Woodstock, The Overlook Press, 2000. ISBN 1-58567-072-3
  • Marion Lansing. Liberators and Heroes of South America. Boston, L. C. Page & Co., 1940.
  • Irene Nicholson. The Liberators: A Study of Independence Movements in Spanish America. New York, Frederick A. Praeger, 1968.
  • Pigna, Felipe (2010). Libertadores de América. Buenos Aires: Planeta. ISBN 978-950-49-2420-3 

Surse externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]