Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

Leopold al II-lea
Sfântul Imperiu Roman Rege al Germaniei
Domnie	30 septembrie 1790 - 1 martie 1792
Încoronare	9 octombrie 1790, Frankfurt
Predecesor	Iosif II
Succesor	Francisc II
Rege al Ungariei și al Croației
Domnie	20 februarie 1790 – 1 martie 1792
Încoronare	15 noiembrie 1790, Pressburg
Predecesor	Iosif II
Succesor	Francisc II
Rege al Boemiei
Domnie	20 februarie 1790 – 1 martie 1792
Încoronare	6 septembrie 1791, Praga
Predecesor	Iosif II
Succesor	Francisc II
Arhiduce de Austria
Domnie	20 februarie 1790 – 1 martie 1792
Predecesor	Iosif II
Succesor	Francisc II
Căsătorit(ă) cu	Maria Luisa a Spaniei
Urmași
Maria Theresa, regină a Saxoniei Francisc al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Ferdinand al III-lea, Mare Duce de Toscana Maria Anna Ferdinanda Arhiducele Carol, Duce de Teschen Arhiducele Alexandru Leopold Arhiducele Joseph, Palatin al Ungariei Maria Clementina, Ducesă de Calabria Arhiducele Anton Victor Arhiducele Johann Arhiducele Rainer Joseph Arhiducele Louis Arhiducele Rudolf
Nume complet
Peter Leopold Joseph Anton Joachim Pius Gotthard
Casa regală	Casa de Habsburg-Lorraine
Tată	Francisc I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Mamă	Maria Tereza a Austriei
Naștere	5 mai 1747(1747-05-05) Viena
Deces	1 martie 1792 (44 ani) Viena

Împăratul Leopold al II-lea (în germană Leopold II., născut Peter Leopold Joseph) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai 1747, Viena - d. 1 martie 1792, Viena) a condus Sfântul Imperiu Roman între anii 1790-1792 și a fost totodată rege al Boemiei, Ungariei, mare duce de Toscana, principe al Transilvaniei etc. A fost fiul împărătesei Maria Terezia și al împăratului Francisc Ștefan. Leopold a fost unul dintre așa-zișii "monarhi luminați".

Tinerețe

Leopold (stânga) cu fratele său împăratul Iosif al II-lea

Leopold a fost al treilea fiu al cuplului imperial și inițial a fost menit carierei preoțesti, dar studiile teologice la care a fost obligat de către familie au avut efect contrar, făcând din el o persoană ostilă bisericii.

În 1753 s-a logodit cu Maria Beatrice d'Este moștenitoarea ducatului de Modena. Căsătoria nu a avut loc, Maria Beatrice s-a căsătorit cu fratele mai mic a lui Leopold, Arhiducele Ferdinand.

După decesul fratelui său mai mare, Carol Iosif, în 1761, s-a decis că el ar trebui să-i succeadă tatălui său la tronul Marelui Ducat de Toscana, care era apanajul celui de-al doilea fiu. Această înțelegere a stat la baza căsătoriei sale din 5 august 1764 cu infanta Maria Luisa a Spaniei, fiica regelui Carol al III-lea al Spaniei și a reginei Maria Amalia de Saxonia.

După decesul tatălui său la 18 august 1765, i-a succedat la conducerea Marelui Ducat. Leopold era faimos în Florența pentru numeroasele sale aventuri extraconjugale. Printe amantele sale a fost și contesa Cowper, soția contelui Cowper care, în compensație pentru că a fost încornorat, a primit onoruri de fratele lui Leopold, Iosif al II-lea.

Mare Duce de Toscana

Timp de 25 de ani a fost mare duce al Toscanei și a locuit la Florența, în timp ce fratele său, Iosif al II-lea era împărat romano-catolic, la Viena. În perioada cît și-a exercitat atribuțiile de suveran al Toscanei, aceasta a cunoscut o mare înflorire economică și socială, datorată reformelor judicioase pe care le-a impus. A înlăturat restricțiile impuse locuitorilor ducatului de către predecesorii săi din familia Medici. Cea mai importantă reformă, cu adevarat remarcabilă pentru acel timp, a fost abolirea pedepsei cu moartea în 1786.

Împărat romano-german

În anul 1790 pleacă la Viena, pentru a ocupa tronul fratelui său, decedat fără moștenitori. Scurta sa domnie ca împărat romano-german (al Sfântului Imperiu Roman) a fost frământată de rivalitățile dintre marile puteri ale Europei și de agitațiile politice din provinciile vastului său imperiu. A trăit epoca de tulburărilor revoluționare din Franța, unde printre mulți alții și-a pierdut viața sora sa, regina Maria-Antoaneta, soția regelui Ludovic al XVI-lea. Referitor la Revoluția franceză, a facut un apel către capetele încoronate din Europa de a lua măsuri împotriva evenimentelor (revoluționare) care "compromit onoarea tuturor suveranilor și securitatea tuturor guvernelor".

A fost căsătorit cu Maria-Luisa a Spaniei. A avut 16 copii, dintre care cei mai cunoscuți sunt:

• Francisc, viitor împărat romano-german, ulterior primul împărat ereditar al Austriei
• Karl, arhiduce al Austriei, duce de Teschen, care a îmbrățișat cariera militară

A murit subit, după doar doi ani de domnie ca împărat, fiind înmormântat în Cripta Imperială din Viena, în mormântul 113.

Arbore genealogic

16. Nicolae al II-lea, Duce de Lorena

8. Carol al V-lea, Duce de Lorena

17. Claude-Françoise de Lorena

4. Leopold, Duce de Lorena

18. Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

9. Eleonora Maria de Austria

19. Eleanor Gonzaga

2. Francisc I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

20. Ludovic al XIII-lea al Franței

10. Philippe I, Duce de Orléans

21. Anna de Austria

5. Prințesa Élisabeth Charlotte d'Orléans

22. Carol I Ludovic, Elector Palatin

11. Elisabeth Charlotte, Prințesă Palatină

23. Contesa Charlotte de Hessa-Kassel

1. Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

24. Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman(= 18)

12. Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

25. Maria Anna a Spaniei

6. Carol al VI-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

26. Philip Wilhelm, Elector Palatin

13. Eleonor Magdalene de Palatinat-Neuburg

27. Contesa Elisabeth Amalie de Hessen-Darmstadt

3. Maria Tereza a Austriei

28. Anthon Ulrich, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel

14. Ludovic Rudolf, Duce de Braunschweig-Lüneburg

29. Ducesa Elisabeth de Schleswig-Holstein-Sønderburg-Norburg

7. Elisabeth Christine de Braunschweig-Wolfenbüttel

30. Albert Ernest I, Prinț de Oettingen-Oettingen

15. Prințesa Christine Louise de Oettingen-Oettingen

31. Ducesa Christine Frederica de Württemberg