Legea lui Baer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În geologie, legea lui Baer, numită astfel după numele lui Karl Ernst von Baer, se referă la caracterul asimetric al acțiunii de eroziune laterală a râurilor.

Astfel, sub influența mișcării de rotație a Pământului, râurile care curg în direcție meridiană erodează mai puternic unul dintre maluri: în emisfera nordică malul drept, iar în cea sudică malul stâng. Acest efect, fiind direct proporțional cu masa de apă curgătoare, este mai evident la fluviile mari, cum ar fi: Nipru, Obi, Nil, Paraná.

Într-o scriere publicată în 1926, Einstein explică mecanismul acestui fenomen care este de fapt o consecință a efectului Coriolis.