Hunor Kelemen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Kelemen Hunor)
Salt la: Navigare, căutare
Hunor Kelemen
Hunor Kelemen

 Ministru al Culturii al României
În funcție
23 decembrie 2009 – 27 aprilie 2012
Prim-ministru Emil Boc
Mihai Răzvan Ungureanu
Precedat de Theodor Paleologu
Succedat de Mircea Diaconu

 Deputat de Harghita
Deținător actual
Funcție asumată 
2000

Președinte UDMR
Deținător actual
Funcție asumată 
26 februarie 2011

Născut(ă) 18 octombrie 1967 (1967-10-18) (45 de ani)
Cârța, Harghita, Harghita, România
Partid politic Uniunea Democrată Maghiară din România
Alma mater Universitatea Babeș-Bolyai
Profesie medic veterinar, profesor de filosofie, politician

Hunor Kelemen (n. 18 octombrie 1967, Cârța, Harghita, România) este un politician român de etnie maghiară din România, ales începând cu legislatura 2000-2004 deputat de Harghita din partea UDMR.

Hunor Kelemen a candidat din partea UDMR la alegerile prezidențiale din 2009, obținând 3,83% din voturi. După intrarea la guvernare a UDMR alături de PD-L în decembrie același an, Kelemen a devenit ministru al Culturii în guvernul Boc (2).

La data de 26 februarie 2011 a fost ales președinte al UDMR.[1]

Cuprins

Controverse [modificare]

Stat național [modificare]

În contextul politic românesc, partidul UDMR nu a mai fost cooptat la guvernarea USL începută în 2012, și Kelemen Hunor a declarat public că aceasta s-a întâmplat din cauză că el (ca șef al UDMR) nu acceptă caracterul de stat-națiune al României (în România 89,5% dintre cetățeni se recunosc a fi români)[2]. În Constituția României, în articolul 1 este înscris, ca lege, că statul român este național, suveran, independent, unitar, indivizibil.

Proiectul Roșia Montană [modificare]

Deși în 2010 Kelemen Hunor se declarase împotriva proiectului minier al Roșia Montană Gold Corporation (un proiect ce presupune deschiderea unei mari exploatări prin cianurare), în iulie 2011, ca ministru al Culturii și Patrimoniului Național, a semnat avizul de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roșia Montană după ce Comisia Națională de Arheologie i-a trimis certificatul spre aprobare, aceeași comisie emițând și în 2004 un certificat de descărcare pe care Curtea de Apel Brașov l-a anulat printr-o decizie definitivă [3][4][5][6]. Comisia de arheologie a validat strategia RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) de a minimaliza importanța și valoarea patrimonială de excepție a masivului Cârnic, ce găzduiește 7 km de galerii romane și preromane, zeci de kilometri de galerii moderne. Cu puțin timp înainte de această acțiune, el a aprobat pensionarea profesorului Ioan Piso, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, un susținător al patrimoniului Roșiei Montane[7][8][9][10][11] și oponent al proiectului minier.

Ca urmare a deciziei de acordare a certificatului de descărcare arheologică a masivului Cârnic-Roșia Montană au avut loc mai multe proteste în București și marile orașe ale României.

Cărți publicate [modificare]

  • A szigetlakó, (volum de poezii), editura Pallas Akadémia, 2001
  • A madárijesztök halála, (roman), editura Mentor, 1999
  • Minuszévek, (volum de poezii), editura Kriterion, 1995

Premii și distincții [modificare]

  • Premiul Litera (Budapesta), 1996[12]
  • Premiul Uniunii Scriitorilor, 1996[13]
  • Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare, 2008
  • Ordinul Steaua României în grad de Comandor, 2000[14]

Note [modificare]

Legături externe [modificare]


Interviuri


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hunor Kelemen