Kazuo Inamori

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Kazuo Inamori

Oameni și profit – O filozofie a afacerilor secolului 21[modificare | modificare sursă]

Pentru cei interesați de fenomenul și mentalitatea economică japoneză, avizați sau neavizați asupra niponismului în teorie și acțiune, cartea lui Kazuo Inamori "Pentru oameni și profit – O filozofie a afacerilor secolului 21" (Editura Economică, București, 1998) consacrată managementului în stil japonez, șochează prin sinceritatea abordării mecanismelor în care sunt obligați să acționeze oamenii de afaceri japonezi în piața internă a arhipelagului nipon și pe piețele lumii. Autorul, el însuși un om de afaceri japonez de mare succes, cunoaște structurile economice, sociale și politice ale Japoniei din interior și se folosește de ele pentru a-și expune experiența și gândirea de manager al unor companii de foarte mare succes. Kazuo Inamori împărtășește dezinteresat ideile managementului, aplicate de el în practică, și filozofia lui de viață în celebrele seminarii de management Seiwa-Juku, ținute cu mii de tineri conducători de companii mici și mijlocii din toată Japonia, pentru că, gândește el, „managerii micului business constituie elita adevărată a națiunii”. Inamori nu dorește să răspândească know-how-ul în management prin definiții, modele de structuri și scheme de afaceri și de acțiune, cum se predau în universități economice, el se concentrează, cum și recunoaște, „pe ceva mai important, pe cadrul corect al gândirii managementului și pe cursul corect al vieții umane”. Poate, tocmai de aceea, rezultatele seminariilor sale sunt deosebite prin performanțele îmbunătățite obținute, chiar în perioade de recesiune, de companiile mici și mijlocii conduse de tineri care au participat la expunerile lui Inamori în seminariile Seiwa-Juku.

Kazuo Inamori crede că acea „abilitate reală, numită management, acel ceva care trebuie să fie învățat” nu este schimbător de la un an la altul și ca să se facă și mai bine înțeles în explicare concepției manageriale proprii, autorul cărții aduce în prim plan originile mentalității de a acționa în grup a japonezilor și recurge la spiritualitatea șintoisto-budisto-confucianistă a locuitorilor arhipelagului nipon. Pe aceste baze și pe concluziile trase din experiențele proprii de manager, Inamori sintetizează și împărtășește „cele 11 concepte ale managementului eficace” modern, făcut din inimă, ținând cont de interesele publicului și, evident, ale angajaților grupului ce formează compania. El sintetizează aceste concepte ale „căii managementului” într-o „filozofie a afacerilor secolului 21”, care, pentru a fi pusă în practică cu succes, trebuie ca tinerii manageri să se dedice total, cu sinceritate și onestitate companiei, angajaților acesteia, furnizorilor, clienților și acționarilor care și-au încredințat banii și uneori chiar viața, acestor manageri. Ei trebuie să acționeze potrivit spiritualității nipone orientale.

Kazuo Inamori recunoaște rolul și contribuția esențiale ale birocraților (funcționarilor guvernamentali) japonezi la refacerea economică postbelică a Japoniei și la dezvoltarea ei „miraculoasă”, care a plasat-o în poziția de a doua superputere economică a lumii, cu un produs intern brut pe cap de locuitor de 33.000 de dolari americani, cu circa 40 la sută mai mare decât al SUA, nivel care nu se reflectă, însă, în standardul de viață al japonezilor obișnuiți. Cu alte cuvinte, în dolari, japonezii sunt cei mai bogați oameni din lume, dar în yeni, deși moneda lor națională este puternică, ei nu sunt bogați. Pentru acest motiv, el critică, pe de altă parte, sistemul birocratic japonez care pune bariere pieței nipone prin numeroasele reglementări și ordonanțe, și propune dereglementarea acestor reglementări, adică renunțarea la ele, ca nemaifiind potrivite nivelului de dezvoltare economică a Japoniei și mediului internațional de afaceri în care acționează corporațiile nipone. În caz contrar, spune el, în așa-zisa „democrație în stil japonez” se va pierde echilibrul dintre cele trei puteri ale democrației – legislativă, judiciară și executivă – consfințite ca separate în noua constituție postbelică a Japoniei, existând pericolul depărtării de aceste principii de bază ale democrației, după care „Japonia va eșua, eventual, ca societate”.

Inamori își formulează opiniile îndrăznețe și criticile la adresa tarelor societăți economice nipone pe baza informațiilor culese direct de la oameni de afaceri , birocrați și cetățeni obișnuiți. Tocmai de aceea are și curajul de a propune schimbări radicale în structurile birocratice, în mentalitățile de grup și de comandă birocratică centralizată și dăunătoare în condițiile liberalizării economice globale tot mai accentuate în lume.

Autorul cărții încearcă, invocând filozofia orientală, așa cum este înțeleasă ea în Japonia, să convingă pe cei ce acționează în lumea afacerilor să se sprijine permanent pe „armonia socială” și pe „legea iubirii universale”, „să se mulțumească cu ce au”, să renunțe la lăcomie, egoism și să manifeste mai mult altruism și grijă față de cei cu care lucrează și cu care fac afaceri, să fie onești, corecți, cinstiți, să muncească mai din greu decât alții și fericirea lor să fie comensurată prin fericirea angajaților și a publicului, în general.

În partea I, „Viziunea mea asupra Japoniei”, autorul se ocupă, în trei capitole, de sistemul social-economic japonez, competiția puternică pentru a obține segmente de piață cât mai mari, piață controlată în același timp, de structurile de grup ce acționează pe piața globală a Japoniei. Tot aici el se ocupă de cauzele criticilor la care sunt supuse corporațiile nipone pe piața internațională. Ca să explice nevoia de a trăi împreună în societatea modernă, Inamori recurge la filozofia ciclurilor și regenerării resurselor naturale, fără de care se subminează însăși existența omului.

De „Corporațiile în societate”, cum spune și titlul, se ocupă în partea a II-a, insistând pe aplicarea unui management corect și deschis de către corporații, învățând de la natură și din experiența înaintașilor înțelepți. În această parte, ca și în ultima a cărții, autorul critică sever sistemul birocrației administrative din Japonia și propune renunțarea la reglementările birocratice pentru a da companiilor, îndeosebi mici și mijlocii, libertate deplină de a acționa pe piață independent de orice constrângeri administrative ce le mențin în starea continuă de subsidiare ale marilor corporații, ocrotite de birocrația ministerială.

În cea de-a treia parte, „Management din inimă”, Inamori povestește, cu detalii, motivațiile manageriale proprii, trăite de el și colaboratorii săi, în procesele de înființare a corporației Kyocera și a DDI, din telecomunicații, pentru a exemplifica și a formula, în continuare, cele „unsprezece concepte cheie pentru un management eficace”, așa cum este văzut și perceput de autor prin prisma filozofiei și spiritualității japonezului. Aceste concepte sunt și îndemnuri de care managerul trebuie să țină seama dacă dorește ca activitatea lui și a companiei pe care o conduce să se orienteze ferm spre succes și să evite neprevăzutul pieței.

În partea a patra, „Teoria mea asupra umanității”, Inamori vorbește despre motivațiile spirituale ale managerului, explicând pe larg dimensiunea spirituală a acțiunii și comportamentului oamenilor, în general, a managerilor în special, cu accent deosebit pe grija acestora față de angajații proprii și față de comunitate, iar pe plan mai larg, față de țara căreia îi aparțin. Pildele invocate de autor pentru a explica importanța factorului spiritual, de evidentă natură cvasireligioasă, chiar exagerarea acestui factor în abordarea subiectului central al cărții și anume „managementul de succes”, se constituie în argumente pentru o filozofie de viață bazată pe o voință puternică a omului și pe gânduri și fapte bune care-i pot schimba chiar și soarta.

În ultima parte, intitulată „Reforma în Japonia”, Inamori prezintă, în sinteză, comunicarea pe această temă rostită de el în 1996, la Hiroshima, în care avertizează că fără reformarea birocrației administrative nipone care a ajuns să funcționeze ca o „dictatură birocratică” și fără schimbări substanțiale în structurile și realitățile politice, fără renunțarea la egoismul corporațiilor mari și dereglementarea reglementărilor birocratice în vigoare, există posibilitatea reală ca democrația japoneză, consacrată prin constituția postbelică a Japoniei, să fie în mare pericol.

Prin această lucrare, antreprenorul vizionar și omul de afaceri de succes și filantrop, Kazuo Inamori, redefinește imaginea managementului japonez al generațiilor secolului 21 și, așa cum scrie John Naisbitt, autorul lucrării „megatrands”, cartea Pentru oameni și profit – O filozofie a afacerilor secolului 21 se constituie într-un exemplu în care Orientul instruiește Occidentul în materie de management, în beneficiul tuturor.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Florea ȚUIU, „Oameni și profit”, „Studii nipone” (An II, nr.2, ianuarie - februarie 2001)