Karnak

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aleea cu sfincşi care conduce la templul lui Amon-Ra

Karnak este numele egiptean modern atribuit complexului de temple, capele, stâlpi, grupuri statuare și alte construcții, situate în zona Thebei (pe malul Nilului), fosta capitală a Egiptului antic. Templul lui Amon-Ra din Karnak este cea mai importantă clădire a complexului monumental și cel mai mare edificiu cu destinație religioasă construit vreodată. Numele antic al cetății era Ipetisut ("cel mai ales dintre locuri"), aceasta reflectând superioritatea templului asupra altor clădiri de cult egiptene. Într-adevăr, dimensiunile templului sunt impresionante: Catedrala Saint Paul din Londra sau celebrul Notre Dame din Paris ar fi pierdute între pereții lui.

Împreună cu toate vestigiile arheologice din Theba, complexul monumental de la Karnak a fost inclus, în 1979, pe lista Patrimoniului mondial UNESCO.

Poziționare[modificare | modificare sursă]

Complexul de temple este situat pe Valea Nilului, pe cursul său mijlociu. În apropiere se afla vechiul oraș, Theba, precum și celebrele monumente de pe Valea Regilor și Valea Reginelor.

Sala hipostilă a templului

Context istoric[modificare | modificare sursă]

În timpul dinastiei a XVIII-a, Theba devine capitală și dobândește o deosebita importanță religioasă. Cele două zeități Ammon (zeul-taur al vântului) și Ra (zeul-soare) se contopesc într-o singură divinitate, Amon-Ra al cărui cult începe să ia amploare, astfel că Amon-Ra devine cel mai puternic zeu egiptean. Pe plan arhitectonic, schimbarea religioasă este ilustrată prin înlocuirea construcției piramidelor cu construcția de temple funerare, temple de cult sau temple dedicate faraonilor zeificați.

Construcția[modificare | modificare sursă]

Vasta întindere și complexitate a sitului arheologic este rezultatul a două mii de ani de construcție, din timpul dinastiei a XII-a, până în perioada ptolemeică. Construcția a fost inițiată în perioada Regatului Mijlociu. În secolele al XVI-lea și al XV-lea (perioada Regatului Nou), faraonii dinastiei a XVIII-a, Amenophis I (Djeserkare), Hatșepsut și ai dinastiei a XIX-a, Sethi I, Ramses al II-lea, au întregit complexul monumental.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Măreția ansamblului monumental de la Karnak are ca scop principal impresionarea afectivă și spirituală a celor ce participă la ceremoniile închinate lui Amon-Ra. Compoziția uriașă trebuia să-i facă pe simplii muritori să se simtă insignifianți în prezența divinității.

Dupa o lungă alee, încadrata de sfincși sculptați în piatră, urmează intrarea în templu, formata din piloni uriași și obeliscuri împodobite cu steaguri și statuile faraonilor. Sala festivă are trei nave centrale mai mari și două laterale mai mici. Este o sală hipostilă, de dimensiuni impresionante: 103×52 m. Unele coloane au peste 19 m înălțime.

Peretii erau decorați cu imagini înfățișând faptele de arme ale faraonilor însoțite de comentarii în hieroglife.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Botez-Crainic, Adriana - Istoria artelor plastice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994, ISBN 973-30-2650-6.
  • Constantinescu, Dinu-Teodor - Construcții monumentale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, ISBN 973-29-0035-0.
  • Franțev, I.P. ș.a. - Istoria universală, Editura Științifică, București, 1959

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Complexul de temple de la Karnak