Județul Râmnicu-Sărat (interbelic)
| Județul Râmnicu-Sărat | |||||
|
|||||
| Provincie: | Muntenia | ||||
| Reședința: | Râmnicu Sărat | ||||
| Populație: •Total 1930: |
Locul 184.956 loc. |
||||
| Suprafață: •Total: |
Locul km² |
||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | trei plăși (în 1930) șapte plăși cinci plăși (în 1938) |
||||
modifică  |
|||||
Județul Râmnicu-Sărat a fost o unitate administrativă, o subdiviziune de ordin întâi, din Regatul României. Reședința județului era orașul Râmnicu Sărat.
Cuprins |
Istoric [modificare]
Județul Slam Râmnic datează din perioada organizării medievale a Țării Românești. La început, reședința județului a fost orașul Focșanii Munteni, aflat pe malul drept al Milcovului ce-l separa de orașul care aparținea Moldovei. În 1542, când Imperiul Otoman a anexat Brăila și zona învecinată a ei, transformând-o în raia, județul Slam Râmnic a primit restul teritoriului administrat anterior de Brăila. În 1862, odată cu efectuarea unificării politice a Țării Românești cu Moldova, reședința județului a fost mutată la Râmnicu Sărat, deoarece era un târg mai mare situat în centrul județului, care a primit atunci și numele de Râmnicu Sărat, după noua reședință; Focșanii Munteni a fost unit și el cu partea moldovenească, devenind reședința județului Putna. Imobilele din Râmnicu Sărat în care au funcționat instituțiile județene au fost achiziționate și dotate corespunzător până la 1900.[1]
Județul a fost desființat în 1950, zona sa sudică, inclusiv orașul de reședință, a fost inclusă în regiunea Buzău, care la rândul ei a fost inclusă după 2 ani în regiunea Ploiești, regiuni în care a constituit raionul Râmnicu Sărat; cea mai mare parte din nordul județului a trecut la regiunea Putna și apoi succesiv la regiunea Bârlad; o mică parte din zona de est (de-a lungul malului stâng al Buzăului, până la vărsarea acestuia în Siret, a trecut la regiunea Galați. Zonele nordice au trecut și ele la rândul lor în 1960 la aceeași regiune Galați, ca și estul. În 1968, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu Sărat nu a mai fost înființat, teritoriul său fiind de atunci împărțit între județele Buzău (orașul Râmnicu Sărat și zonele sudice), Vrancea (partea de nord și nord-est) și Brăila (partea estică).
Întindere [modificare]
Județul se învecina la nord cu județul Putna, parțial peste râul Milcov, la est cu județele Tecuci și Covurlui (cu ambele peste Siret, la sud-est cu județul Brăila, peste râul Buzău, iar la vest cu județul Buzău.
Organizare [modificare]
_-_R%C3%A2mnicu_S%C4%83rat.jpg)
La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform Marelui Dicționar Geografic al Romîniei, județul era împărțit în șapte plăși:[2]
- Plaiul Râmnicul, cu reședința la Dumitrești, cu comunele Jitia, Bisoca, Dumitrești, Chiojdeni, Buda, Dănulești, Dealu Lung și Valea Salciei;
- Plasa Orașul (nordul extrem, în jurul orașului Focșani, fostă reședință înainte de 1859), cu reședința la Cotești, cu comunele: Andreiași, Blidari, Bonțești, Budești, Broșteni, Câmpineanca, Cârligi, Cotești, Golești, Faraoanele, Odobasca, Risipiți și Vârteșcoiu;
- Plasa Grădiștea, cu reședința la Grădiștea de Sus, cu comunele: Amara, Balta Albă, Boldu, Câineni, Domnița, Gradiștea de Jos, Gradiștea de Sus, Măcrina, Puiești, Racovița, Ștubeiu;
- Plasa Râmnicul de Sus, cu reședința la Râmnicu Sărat, cu comunele Băbeni, Bălțați, Câmpulungeanca, Dedulești, Grebănu, Jideni, Mărgăritești, Obidiți, Pardoși, Putreda, Racovițeni, Zgârciți și Valea Raței;
- Plasa Marginea de Sus, cu reședința la Plăinești, cu comunele Bogza, Boidești, Dragosloveni, Gologanu, Lacul lui Baban, Plăinești, Popești, Sihlea, Slobozia, Slobozia Ciorăști, Tâmboești și Voetin;
- Plasa Râmnicul de Jos, cu reședința la Bălăceanu, cu comunele Bălăceanu, Costienii de Jos, Costienii Mari, Drogu, Galbenu, Ghergheasa, Jirlău, Nisipuri, Sălcioara, Slobozia, Socariciu și Vișani;
- Plasa Marginea de Jos, cu reședința la Măicănești, cu comunele Bălești, Ciorăști, Corbu, Gulianca, Hângulești, Măicănești, Maluri, Mărtinești, Măxineni, Obilești, Râmniceni, și Slobozia-Mihălceni.
Plășile au fost reorganizate în mod repetat, astfel în 1938 Enciclopedia României consemnează plășile Dumitrești (în nord-vest), Plăinești (nord), I.G. Duca (est, cu reședința la Ciorăști), Boldu (în sud-vest) și Orașul (în sud).[3]
Populație [modificare]
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 184.956 locuitori, dintre care 96,3% români, 2,7% țigani, 0,6% evrei ș.a.[4] Sub aspect confesional populația județului era formată din 98,9% ortodocși, 0,6% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a.
Mediul urban [modificare]
În anul 1930 populația urbană a județului era de 15.007 locuitori, dintre care 89,2% români, 6,9% evrei, 1,5% țigani, 1,0% maghiari ș.a.[4] Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 91,3% ortodocși, 6,9% mozaici, 0,8% romano-catolici ș.a.
Materiale documentare [modificare]
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Note [modificare]
- ^ Nicolescu, Valeriu; Popa, Carmen (7 decembrie 2010). „Un judet disparut - Râmnicu Sarat. Organizare administrativa (III)”. Opinia. http://www.opiniabuzau.ro/blogger/phrame.php?action=displayBlogEntry&id=6315. Accesat la 28 februarie 2011.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Rîmnicul-Sărat (județ)”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 240–244. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ „Județul Râmnicu Sărat în Enciclopedia României, 1938”. romaniainterbelica.memoria.ro. http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/ramnicusarat/index.html. Accesat la 10 mai 2012.
- ^ a b Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 360-361.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||
-
[1],
Articolul principal din această categorie este Plasă. -
Articolul principal din această categorie este Județul Râmnicu-Sărat (interbelic).
