Județul Năsăud (interbelic)
| Județul Năsăud | |||||
| |||||
| Provincie: | Transilvania | ||||
| Reședința: | Bistrița | ||||
| Populație: •Total 1930: |
Locul 144.131 loc. | ||||
| Suprafață: •Total: |
Locul 4.326 km² | ||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | (inițial) patru plăși (ulterior) șase plăși | ||||
Modifică text  |
|||||
Județul Năsăud a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Bistrița.
Întindere[modificare | modificare sursă]
Județul se afla în partea central-nordică a României Mari, în nordul regiunii Transilvania. Teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Bistrița-Năsăud. Județul se învecina la sud cu județul Mureș și cu o mică porțiune din județul Cluj, la vest cu județul Someș, la nord cu județul Maramureș, iar la est cu județele Câmpulung și Neamț. Județul Năsăud a fost succesorul comitatului Bistrița-Năsăud care a funcționat în perioada 1876-1920.
Organizare[modificare | modificare sursă]
Județul era împărțit în inițial în patru plăși:[1]
Ulterior numărul plășilor județului a devenit șase, prin înființarea a două plăși noi:
Populație[modificare | modificare sursă]
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Năsăud era de 144.131 locuitori, dintre care 71,5% români, 14,4% germani, 5,2% maghiari, 4,4% evrei, 4,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă domina limba română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a.[2] Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici ș.a.[3]
Mediul urban[modificare | modificare sursă]
Populația urbană a județului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.
Materiale documentare[modificare | modificare sursă]
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după religie -
Populația județului în anul 1930, după religie
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Portretul României Interbelice - Județul Năsăud
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 304-307
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 673-674
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||
