Județul Năsăud (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Județul Năsăud)
Salt la: Navigare, căutare
Județul Năsăud
Stema judeţului Năsăud Năsăud în România
stemă amplasare
Provincie: Transilvania
Reședința: Bistrița
Populație:
 •Total 1930:
Locul
144.131 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: patru plăși


Județul Năsăud a fost o unitate adiministrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud. Reședința județului era orașul Bistrița.

Cuprins

Întindere [modificare]

Județul se învecina la sud cu județul Mureș (interbelic) și cu o mică porțiune din județul Cluj (interbelic), la vest cu județul Someș (interbelic), la nord cu județul Maramureș (interbelic), iar la est cu județele Câmpulung și Neamț (interbelic).

Organizare [modificare]

Județul era împărțit în patru plăși: I. Bârgău II. Năsăud, III. Rodna și IV. Șieu.

Populație [modificare]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Năsăud era de 144.131 locuitori, dintre care 71,5% români, 14,4% germani, 5,2% maghiari, 4,4% evrei, 4,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă domina limba română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici ș.a.

Mediul urban [modificare]

Populația urbană a județului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.

Materiale documentare [modificare]