Județul Hotin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Județul Hotin
Stema judeţului Hotin Hotin în România
stemă amplasare
Provincie: Basarabia
Reședința: Hotin
Populație:
 •Total 1930:
Locul
392.430 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
3.782 km²
Perioadă de existență: 1918 - 1940
Subdiviziuni: (inițial) patru plăși și două orașe
(ulterior) șase plăși și două orașe


Județul Hotin a fost o unitate administrativă, o subdiviziune de ordin întâi, din Regatul României. Reședința județului era orașul Hotin.

Cuprins

Întindere [modificare]

Județul se afla în nord-estul României Mari, în partea de nord a Basarabiei, la granița cu U.R.S.S., iar actualmente teritoriul lui este împărțit între Ucraina și o parte mai mică Republica Moldova. Se învecina la nord cu U.R.S.S. și Polonia la est și sud-est județele Soroca și Bălți la sud cu județul Dorohoi și la vest cu județul Cernăuți.

Organizare [modificare]

Teritoriul județului era împărțit în patru (la 1930), apoi (din ) în 6 plăși:

  1. Plasa Briceni,
  2. Plasa Hotin,
  3. Plasa Lipcani,
  4. Plasa Secureni,

la care ulterior s-au adăugat:

  1. Plasa Sulița și
  2. Plasa I.G. Duca.

La recensământul din toamna anului 1941, județul avea următoare organizare administrativ-teritorială:

  1. Orașul Hotin,
  2. Orașul Sulița,

și plasele

  1. Plasa Cetatea Hotinului, (Clișcăuți)
  2. Plasa Chelmenți, (Vadul lui Traian)
  3. Plasa Lipcani,
  4. Plasa Briceni,
  5. Plasa Secureni,
  6. Plasa Sulița sau Plasa Sulița (B.P. Hașdeu)

Populație [modificare]

Harta etnică a judeţului în 1930

Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 392.430 de locuitori, dintre care 41,6% ucraineni, 35,0% români, 13,6% ruși, 9,2% evrei, 0,3% polonezi ș.a. Ca limbă maternă domina ucrainiana (45,1%), urmată de română (33,4%), rusă (12,0%), idiș (9,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația județului era alcătuită din 87,0% ortodocși, 9,2% mozaici, 1,9% baptiști, 1,0% ortodocși pe stil vechi, 0,3% romano-catolici ș.a.

Mediul urban [modificare]

În 1930 populația urbană a județului era de 15.334 de locuitori, dintre care 37,7% evrei, 36,6% ruși, 14,8% ucraineni, 8,8% români, 1,5% polonezi ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba idiș (37,6%), urmată de rusă (37,5%), ucrainiană (14,7%), română (8,6%), poloneză (1,2%) ș.a. Sub aspect confesional populația urbană era formată din 57,6% ortodocși, 37,7% mozaici, 2,1% ortodocși pe stil vechi, 1,6% romano-catolici ș.a.

Legături externe [modificare]