De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Regatul României în perioada 1913 -1918 , după obținerea Cadrilaterului Județele României între 1878 și 1913 . Judeţele României între 1859-1878 Județul era unitatea administrativ-teritorială existentă în Regatul României încă în perioada antebelică (înainte de Primul Război Mondial). Această împărțire a teritoriului în județe este atestată documentar în Țara Românească încă din secolul al XV-lea (a se vedea articolele Județul Jaleș și Județul Săcuieni ). Moldova era împărțită în diviziuni administrative numite ținuturi , care erau perfect echivalente județelor.
Argeș - Pitești Bacău - Bacău Botoșani - Botoșani Brăila - Brăila Buzău - Buzău Constanța - Constanța Covurlui - Galați Dâmbovița - Târgoviște Dolj - Craiova Dorohoi - Dorohoi Fălciu - Huși Gorj - Târgu Jiu Ialomița - Călărași Iași - Iași Ilfov - București Mehedinți - Turnu Severin Muscel - Câmpulung Neamț - Piatra Neamț Olt - Slatina Prahova - Ploiești Putna - Focșani Râmnicu Sărat - Râmnicu Sărat Roman - Roman Romanați - Caracal Silistra - Cernavodă / Medgidia (încorporat în 1879 în județul Constanța)Suceava - Fălticeni Tecuci - Tecuci Teleorman - Turnu Măgurele Tulcea - Tulcea Tutova - Bârlad Vaslui - Vaslui Vâlcea - Râmnicu Vâlcea Vlașca - Giurgiu Cadrilaterul reprezintă partea de sud a Dobrogei , mărginită de Dunăre , respectiv râurile Beli Lom și Kamchiya și Marea Neagră . Numele înseamnă „patrulater ” și provine de la cele patru cetăți turcești care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei : Silistra , Ruse , Shumen și Varna și, a intrat în componența României ca urmare a participării sale la cel de-al Doilea Război Balcanic , în 1913.
Acesta a fost organizat în două județe:
Organizarea administrativă a României
.svg)
