Județul Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la Judeţul Timiş)

Salt la: Navigare, căutare

Timiș

— Județ —

Stemă

Reședință

Localități componente

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- Președintele Consiliului Județean

Constantin Ostaficiuc(PD-L)

- Prefect

Mircea Băcală

Suprafață

- Total

8.697 km²

Populație (2002)

- Total

659,512 locuitori

- Densitate

76 loc./km²

- Locul după populație

8

Prefix telefonic

56

Indicativ autovehicule

TM

Site: [1]

Harta României cu județul Timiș indicat

Județul Timiș este situat în vestul țării, în regiunea istorică Banat, România. După suprafață este cel mai mare județ al României. Numele său provine de la râul Timiș.

Cuprins

1 Populația
- 1.1 Evoluția demografică
- 1.2 Structura etnică
2 Politică
- 2.1 Constante
- 2.2 În prezent
3 Geografia
4 Transporturi
- 4.1 Transporturile aeriene
- 4.2 Transporturile navale
5 Lista orașelor din județul Timiș
6 Comunități etnice în județul Timiș
7 Legături externe
8 Vezi și
9 Note

[modificare] Populația

[modificare] Evoluția demografică

Evoluția demografică

Recensământul^[1]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Germani	Maghiari	Sârbi	Romi	Slovaci	Bulgari	Evrei	Alte etnii
1880	454.205	200.834	171.599	33.947	31.316	?	3.459	?	?	13.050
1900	541.849	221.305	201.795	70.338	30.939	?	2.911	?	?	14.561
1930	559.591	236.305	178.238	84.756	27.075	8.090	3.919	7.527	9.768	3.913
1941	578.881	263.474	176.732	74.745	?	?	?	?	?	63.930
1966	607.596	378.183	109.315	76.183	22.709	4.637	2.300	7.509	2.909
1977	696.884	472.912	98.296	77.525	20.891	9.828	2.128	7.151	1.799
1992	700.033	573.662	26.722	62.866	17.144	14.836	2.229	6.466	625
2002	677.926	565.639	14.174	50.556	13.273	16.084	1.908	5.562	441

[modificare] Structura etnică

Structura etnică (2002)
Total	Români	Maghiari	Romi	Germani	Sârbi	Ucrainieni	Bulgari	Slovaci	Evrei	Croați	Cehi	Italieni	Greci	Alții
677.926	565.639	50.556	16.084	14.174	13.273	7.321	5.562	1.908	441	371	283	271	209	1.834
100%	83,437%	7,457%	2,373%	2,091%	1,958%	1,080%	0,820%	0,281%	-	-	-	-	-	0,270%

[modificare] Politică

[modificare] Constante

Alegătorii din județul Timiș s-au evidențiat de-a lungul timpului prin preferința pentru partidele burgheze și anticomuniste. Astfel, la alegerile din 20 mai 1990 PNL a înregistrat în județul Timiș cu 17,94% din voturi cel mai bun rezultat pe țară. Pe lângă cei doi deputați PNL, județul Timiș a trimis încă de atunci și un deputat PNȚCD în parlament.

La alegerile din 1992 alianța CDR a obținut cel mai bun rezultat pe țară tot în județul Timiș, întrunind 42,56% din voturi.^[2]

[modificare] În prezent

Președintele Consiliului Județean Timiș este Constantin Ostaficiuc (PDL). Vicepreședinți sunt Liviu Borha (PNL) și Adam Crăciunescu (PSD). Consiliul județean este compus din 33 de membri împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	PDL	15
	Partidul Social Democrat	10
	Alianța pentru Timiș (PNL+PNȚCD+FDGR)	8

Pentru detalii, vezi: Componența istorică a Consiliului Județean Timiș.

[modificare] Geografia

Rezervații naturale și arii protejate în Județul Timiș:

Arboretumul Bazoș
Lacul Surduc
Locul Fosifer Rădmănești
Lunca Pogănișului, Tormac și Sacoșul Turcesc
Mlaștinile Murani
Mlaștinile Satchinez
Movila Sisitak, Sânpetru Mare
Parcul Banloc
Parcul Botanic Timișoara
Parcul Botanic Beba Veche
Parcul Natural Lunca Mureșului [2] - cuprinde 4 rezervații naturale: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igriș precum și Prundul Mare. Situat în aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două județe.
Pajiștea cu Narcise Bătești, Făget
Pădurea Bistra, Ghiroda
Pădurea Dumbrava, Buziaș
Pădurea Parc Buziaș, Buziaș
Sărăturile Diniaș, Peciu Nou

[modificare] Transporturi

În Județul Timiș întâlnim toate tipurile de transport (feroviar, naval, rutier și aerian).

[modificare] Transporturile aeriene

Transportul aerian este reprezentat de Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara, al treilea aeroport ca mărime și importanță din România, după cele două aeroporturi din București. Totodată la Timișoara există și un Aeroport Utilitar, care în viitor va fi modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia, Timișoara devenind astfel cel de-al doilea oraș al României deservit de două aeroporturi, după Capitală.

[modificare] Transporturile navale

Sunt reprezentate de Canalul Bega. Navigația pe Bega este atestată încă din anii 1700. În anul 2008, au început lucrările de decolmatare, ecologizare și modernizare a Canalului Bega și a sistemelor hidrotehnice aferente, pentru a se redeschide navigația atât în Timișoara cât și spre Serbia și mai departe spre Dunăre. Pe Canalul Bega există două porturi principale: Timișoara și Otelec.