Județul Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Suceava)
Suceava
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Suceava (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°35′N 25°46′E ({{PAGENAME}}) / 47.58°N 25.76°E

Țară România
RegiuneNord-Est

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăSuceava
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Suceava[*]Gheorghe Flutur  Modificați la Wikidata (PNL, 2016)
 - PrefectAlexandru Moldovan [1]

Suprafață
 - Total8,553 km²

Populație (2011)
 - Total634.840 locuitori
 - Densitate74,2 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic30
Indicativ autovehiculeSV
Locul după populație8

Prezență online
http://www.cjsuceava.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat

Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș.

Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Obcinile Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.

Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritoriale:

  • Ucraina la nord - Regiunea Cernăuți.
  • La sud - județul Mureș, județul Harghita și județul Neamț.
  • Județul Botoșani și județul Iași la est.
  • Județul Maramureș și județul Bistrița-Năsăud la vest.

Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).

Istorie[modificare | modificare sursă]

În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1774, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române, între 1948 și 1952.

De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română.[2]

În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna tarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Austriei să ocupe acest teritoriu până în 1918.

În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (districtul Suceava) creat de ocupanții austrieci.[3]

În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954.[4] Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii în 1989.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Județul Suceava - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Conform recensământului din 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea componență etnică:[5]

Componența etnică a județului Suceava în 2011:

     Români (92,6%)

     Romi (1,91%)

     Ucraineni (inclusiv ruteni) (0,93%)

     Maghiari (0,3%)

     Polonezi (0,3%)

     Ruși lipoveni (0,27%)

     Germani (germani bucovineni, germani regățeni, țipțeri) (0,11%)

     Altă etnie (1,2%)

     Etnie necunoscută (3,65%)

Componența etnică a județului Suceava (județele interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung) în 1930:

     Români (64,6%)

     Germani (germani bucovineni și țipțeri) (12,46%)

     Evrei (6,88%)

     Ruteni (5,93%)

     Huțuli (3,3%)

     Maghiari (2,97%)

     Polonezi (1,95%)

     Ruși lipoveni (0,81%)

     Altă etnie (1,1%)

Anul Populația Județului[6]
1948 439.751
1956 507.674
1966 572.781
1977 633.899
1992 701.830
2002 688.435
2011 634.840
2022 642.551

Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți, etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor[7] dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (e.g. Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți, etc).

Turism[modificare | modificare sursă]

Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.

Principalele atracții turistice ale județului sunt:

Heraldică[modificare | modificare sursă]

Stema județului

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Palatul Administrativ din Suceava sediul Consiliului Județean Suceava și al Prefecturii Suceava, ridicat între anii 1903–1904 după planurile arhitectului austriac Peter Paul Brang.
Culoarea politica a primarilor din județul Suceava în 2020

Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Gheorghe Flutur de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal18                  
Partidul Social Democrat13                  
Partidul Mișcarea Populară5                  

Lista președinților consiliului județean din 1992:

Lista prefecților din 1990:

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu16.722
municipiu25.723
municipiu23.822
municipiu reședință de județ92.121
municipiu14.429
oraș5.506
oraș6.901
oraș10.298
oraș5.876
oraș13.667
oraș9.596
oraș5.005
oraș9.015
oraș7.976
oraș2.188
oraș13.308

Comune

comună4.032
comună6.719
comună6.405
comună2.849
comună3.583
comună3.909
comună4.589
comună6.719
comună2.144
comună1.512
comună3.320
comună2.348
comună2.111
comună3.070
comună1.520
comună3.712
comună2.549
comună2.214
comună1.384
comună1.840
comună2.094
comună6.614
comună1.453
comună1.833
comună1.717
comună3.502
comună2.827
comună2.841
comună3.926
comună2.349
comună2.422
comună7.480
comună5.228
comună4.451
comună3.220
comună5.736
comună4.394
comună3.594
comună2.237
comună4.848
comună3.032
comună4.440
comună2.573
comună2.003
comună5.136
comună3.283
comună2.269
comună3.607
comună1.842
comună3.163
comună2.761
comună5.635
comună2.063
comună8.552
comună4.438
comună4.384
comună1.865
comună4.970
comună1.871
comună6.306
comună3.233
comună3.009
comună2.159
comună2.077
comună1.629
comună2.908
comună6.725
comună3.569
comună2.778
comună4.909
comună4.567
comună5.052
comună3.575
comună2.285
comună3.594
comună2.710
comună4.821
comună5.094
comună3.304
comună5.904
comună2.762
comună5.259
comună7.566
comună2.007
comună3.993
comună3.838
comună5.426
comună4.099
comună6.289
comună5.925
comună4.387
comună4.952
comună3.395
comună2.849
comună6.124
comună3.972
comună9.577
comună2.847

Personalități[modificare | modificare sursă]

Bucovina de Sud în cadrul județului Suceava

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Site oficial prefectura Suceava”. 
  2. ^ Sept des ensembles plus représentatifs sont inscrits sur la liste du Patrimoine mondial
  3. ^ Philippe Henri Blasen in : Analele Bucovinei, 1/2014
  4. ^ Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965, Georges Diener[nefuncțională].
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Institutul National de Statistica din Romania, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  7. ^ Peter Atanasov, Starea actuală a meglenoromânilor. Meglenoromâna – un idiom pe cale de dispariție. Memoria ethnologica, nr. 52 - 53, iulie - decembrie 2014 ( An XIV ), p. 33
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Suceava, Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973
  • Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Suceava

Vezi și[modificare | modificare sursă]