Județul Maramureș (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Maramureş (interbelic))
Salt la: Navigare, căutare
Județul Maramureș
Stema judeţului Maramureș Maramureș în România
stemă amplasare
Provincie: Maramureș
Reședința: Sighet
Populație:
 •Total 1930:
Locul
161.575 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
3.381 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) trei plăși
(ulterior) patru plăși

Județul Maramureș a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Maramureș. Reședința județului era orașul Sighet.

Întindere[modificare | modificare sursă]

Clădirea Prefecturii județului Maramureș din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită între anii 1691-1692 și situată pe Str. Ioan Mihaly de Apșa nr. 2, găzduiește în prezent Restaurantul „Curtea Veche” din Sighetu Marmației și spații locative.

Județul se afla în partea nordică a României Mari, în regiunea Maramureș, la granița cu Cehoslovacia și Polonia. Județul cuprindea partea de nord a actualului județ Maramureș. Se învecina la vest cu județul Satu Mare, la est cu județele Rădăuți și Câmpulung, la sud cu județele Năsăud și Someș, iar la nord cu Cehoslovacia și Polonia. Județul avea astfel în componența sa întregul teritoriu atribuit României din Comitatul Maramureș, al cărui continuator a fost.

Organizare[modificare | modificare sursă]

În anul 1930 teritoriul județului era împărțit în trei plăși:[1]

  1. Plasa Iza,
  2. Plasa Sighet și
  3. Plasa Vișeu.

Ulterior, plășile Iza și Sighet au fost reorganizate, fiind înființată încă o plasă, a patra din cadrul județului:

  1. Plasa Șugatag.

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 194.619 de locuitori, dintre care 57,9% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni (ucrainieni), 6,9% maghiari, 2,0% germani ș.a.[2] Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 64,4% greco-catolici, 21,0% mozaici, 6,4% romano-catolici, 5,3% ortodocși, 1,8% reformați ș.a.[3]

Mediul urban[modificare | modificare sursă]

Populația urbană a județului era alcătuită din 38,6% evrei, 35,4% români, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba idiș (36,6%), urmată de limba română (33,7%), maghiară (25,7%), ucraineană (2,3%) ș.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaică (38,9%), urmați de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformați (5,7%), ortodocși (3,5%) ș.a.

Materiale documentare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Maramureș
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 276-277
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 659

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Maramureș (interbelic)