Judeţul Gorj

**Judeţul Gorj**
stemă	amplasare
Regiune:	Sud-Vest
Reşedinţa:	Târgu Jiu
Populaţie:; •Total 2002:; •Densitate:	Locul 27; 387.308 loc.; 69 loc/km²
Suprafaţă:; •Total:	Locul 21; 5.602 km²
Abreviere:	GJ
Prefix Telefonic:	(+40) x53 (1)
Consiliul Judeţean:; •Preşedinte; •Adresa web	; Ion Călinoiu(PSD); C.J. Gorj
Prefectura:; •Prefect; •Adresa web	; Ion Florescu; Prefectura Gorj
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Judeţul Gorj este unul dintre cele 41 de judeţe ale României. Reşedinţa lui este municipiul Târgu Jiu. Are o populaţie de 387.308 de locuitori şi suprafaţă de 5.602 km². Se împărţeşte în nouă oraşe (incluzând două municipii) şi 61 de comune. Face parte din regiunea istorică Oltenia.

Etimologia numelui: Gorj, în varianta veche - Gorjii - îşi are originea în limba slavonă ( Gore=Sus la care se adaugă Jii , rezultând Gorjii, adică Jiul în Amonte sau Jiul de Sus. La ţară, bătrânii mai spun încă Jii în loc de Jiu. Jii este pluralul numelui Jiu, format prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est care se unesc la Aninoasa, lângă Petroşani, Judeţul Hunedoara ). Regula se aplică şi in cazul Judeţului Dolj - Doljii în varianta veche ( Dole=Jos - Doljii = Jiul in Aval, Jiul de Jos ). Prefixele, respectiv adverbele "gore" şi "dole" (sus, jos) s-au păstrat în Limba Româna doar în aceste doua toponime - Gorj şi Dolj, ele rămânând însă de bază in Serbo-Croată.

[modifică] Aşezare geografică

Judeţ în sud-vestul României, pe cursul mijlociu al Jiului;
Suprafaţa: 5.602 km² (2,35% din suprafaţa ţării);
Populaţie: 386.097 locuitori (INS, 2004), din care 47% în mediul urban;
Densitate: 65,7 loc/km².
Reşedinţa: municipiul Târgu Jiu.
Oraşe: Bumbeşti-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni, Ţicleni
Comune: 61 .

[modifică] Relieful

Variat, în trei trepte distincte: în N şi NV sunt M-tii Parang, Valcan şi Godeanu, cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (altitudine maxima: 2.519 , vârful Parangu Mare) şi cu urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.), iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic.

[modifică] Reţeaua hidrografică

Aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.) de pe o suprafaţă de peste 10 mii. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) şi antropice (Cearu, Cerna, Motru) .

[modifică] Clima

Temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 10,2, în depresiuni, în zona dealurilor înalte şi 0pe munţii înalţi ; precipitaţiile medii anuale sunt repartizate neuniform: 585 mm în S, în lunca Jiului, 753 mm în depresiuni, 925 mm în zona dealurilor subcarpatice şi peste 1.200 mm pe culmile montane; vânturi predominante dinspre N, S şi V.

[modifică] Populaţia

Evoluţia demografică

[modifică] Resurse naturale

Printre care se numara: lignit în bazinele Motru (Horaşti, Roşiuţa, Lupoaia, Leurda, Ploştina) şi Rovinari (Cicani, Beterega , Gârla , Matasari, Roşia-Jiu, Rovinari, Urdari ş.a.) antracit (Schela), petrol (Ţicleni, Hurezani, Balţeni, Albeni, Scoarta, Bustuchin), gaze naturale (Ţicleni, Hurezani, Logresti, Bustuchin) , grafit (Baia de Fier, Polovragi), calcare (Suseni), marne (Bârseşti), dolomiţe (Tismana), argilă refractară (Schela, Viezuroiu), izvoare minerale (Săcelu), păduri (273.868 ha, 1994)

[modifică] Industriile prezente

Principalele produse industriale: energie electrică (termocentrale de la Turceni, 2.640 MW, Rogojel, 1.720 MW, Rovinari, 1.390 MW, Tg-Jiu şi hidrocentrale de la Novaci şi cele din complexul Cerna-Motru-Tismana), utilaj minier (Motru, Târgu-Jiu, Rovinari, Bâlteni), maşini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat (Târgu-Jiu), maşini-unelte şi frigidere cu compresor (Bumbeşti-Jiu), materiale de construcţii (ciment, tuburi de azbociment, cărămidă etc., la Bârseşti , Târgu-Jiu, Târgu Cărbuneşti), cherestea, mobilă, parchete, plăci aglomerate din lemn (Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş), confecţii (Târgu-Jiu, Tismana, Padeş, Motru, Târgu Carbuneşti), tricotaje (Motru), sticlărie pentru menaj (Târgu-Jiu), produse alimentare (preparate din carne şi lapte, dulciuri, băuturi, ţigarete etc.)

[modifică] Agricultura

Agricultura dispunea în 1994 de 250.204 ha terenuri agricole, din care 103.264 ha arabil , 125.305 ha păşuni şi fâneţe naturale, 13.266 ha livezi şi pepiniere pomicole ş.a. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb (57.140 ha, 1994), grâu şi secară (21.259 ha), plante de nutreţ (9.069 ha), orz şi ovăz, cartofi, legume etc. Pomicultura (meri, pruni, peri, cireşi, nuci), cu extindere mari în părţile deluroase ale judeţului, formează areale compacte în zona localităţilor Bârseşti, Turcineşti, Dobriţa, Săcelu ş.a. În 1995, sectorul zootehnic cuprindea 157,4 mii capete ovine, 129,4 mii capete porcine, 79,7 mii capete bovine, 22,2 mii capete caprine; avicultura (2.424,3 mii capete; apicultura (13,6 mii familii de albine).

[modifică] Căi de comunicaţie

Lungimea reţelei feroviare însumează 236 km (221 km electrificaţi), iar cea a drumurilor publice 1.886 km (610 km modernizate). Un loc aparte în transportul feroviar îl ocupă sectorul de căi-ferate Bumbeşti - Livezeni (30 km, 38 tunele, 25 viaducte, 10 poduri), dat în folosinţă în 1948, care scurtează drumul dintre Oltenia şi bazinul carbonifer Petroşani.

[modifică] Educaţie

Unităţile de învăţământ, cultura şi arta (1994/1995): doua institute de învăţământ superior (Universitatea "Constantin Brancusi" înfiinţata în 1991 la Târgu-Jiu si Universitatea "Jiul de Sud"), 383 grădiniţe de copii, 404 şcoli generale, 27 licee, 245 biblioteci cu 2.223.000 volume, 23 cinematografe, numeroase muzee şi case memoriale.

[modifică] Turism

Turism intens, legat de varietatea condiţiilor naturale (defileul Jiului, cheile Olteţului, Corcoaiei, Sohodolului ş.a., peşterile Polovragi, a Muierilor, Cloşani, lacurile glaciare montane ş.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, aşezările daco-romane de la Suşeni, Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia), de numeroasele obiective arheologice (mănăstirile Tismana şi Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtişoara), de operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului), precum şi de datinile, obiceiurile tradiţionale şi portul gorjenesc. Indicativ auto: GJ.