Judeţul Cluj (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Judeţul Cluj

stemă amplasare
Provincie:	Transilvania
Reşedinţa:	{{{resedinta}}}
Populaţie:  •Total 1930:	Locul {{{populatie}}} loc.
Suprafaţă:  •Total:	Locul {{{suprafata}}} km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	şapte plase

Portal Cluj

Judeţul Cluj a fost o unitate administrativă în Regatul României. Reşedinţa judeţului era municipiul Cluj.

Cuprins 1 Întindere 2 Organizare 3 Populaţie 3.1 Mediul urban 4 Istoric 5 Bibliografie 6 Note 7 Vezi şi 8 Legături externe

[modifică] Întindere

Judeţul se afla în nord-vestul României Mari, în Transilvania, iar actualmente cea mai mare parte din teritoriul lui este în judeţul Cluj, iar mici părţi în judeţele Sălaj şi Mureş. Se învecina la nord cu judeţele Sălaj, Someş şi Năsăud, la vest cu judeţul Bihor, la sud cu judeţul Turda iar la est cu judeţul Mureş.

[modifică] Organizare

Ca urmare a organizării din 1925, judeţul Cluj avea o suprafaţă de 5.079 km² şi o populaţie de 352.029 locuitori. Era compus din 226 comune rurale (echivalente actualelor sate) şi o comună urbană (oraşul Cluj), dispuse în 12 plase^[1]:

• Nădăşel (cu centrul în Baciu)
• Someş (centrul la Răscruci)
• Mociu (Centru în Mociu)
• Câmpia (centru în Sărmaşu)
• Vlaha (centru în Vlaha)
• Moţilor (centru la Gilău)
• Călata (centru în Călata)
• Crişului (centru în Ciucea)
• Huedin (centru în Huedin)
• Aghireşu (centru în Aghireşu)
• Almaşului (centru în Hida)
• Borşa (centru în Borşa)

În 1929 are loc o altă reformă administrativ-teritorială, ocazie cu care cele 12 plase anterioare sunt redimensionate într-un mod mai funcţional şi o concepţie diferită. Judeţul se va compune de acum din municipii, oraşe, plase, comune şi sate. Reşedinţa de judeţ rămâne la Cluj. Judeţul avea un municipiu Cluj, un oraş Huedin şi 232 sate, împărţite în şapte plase^[2]:

1. Plasa Borşa, cu 20 de sate,
2. Plasa Cluj, cu 46 de sate,
3. Plasa Gilău, 24 de sate,
4. Plasa Hida, 37 de sate,
5. Plasa Huedin, 57 de sate,
6. Plasa Mociu, 28 de sate şi
7. Plasa Sărmaşu, cu 20 de sate.

Ulterior au fost înfiinţate încă două plase: plasa Aghireşu (28 de sate) şi plasa Călata (25 de sate).

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 334.991 de locuitori ^[3], dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 2,3% ţigani, 0,8% germani ş.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformaţi, 19,3% ortodocşi, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ş.a.

15,2% din populaţia judeţului se afla în oraşul Cluj, 14,2% în Huedin, 8,8% în plasa Hida, 8,2% la Mociu, 8,1% în Gilău, 7,1% în Sărmăşel, 6,2% în Borşa etc.

[modifică] Mediul urban

În anul 1930 populaţia urbană era de 106.245 locuitori ^[4], dintre care 47,6% maghiari, 33,9% români, 13,3% evrei, 2,4% germani ş.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiş (7,1%), germană (2,6%) ş.a. Sub aspect confesional orăşenimea era formată din 27,8% reformaţi, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocşi, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ş.a.

Unităţi administrative	Locuitori[5]
	Bărbaţi	Femei	Total
Municipiul Cluj	48.718	49.851	98.569
Oraşul Huedin	2.679	2.771	5.450
Total urban	51.397	52.622	104.019
Plasa Borşa	10.463	10.337	20.800
Plasa Cluj	25.579	25.258	50.837
Plasa Gilău	13.488	13.356	26.844
Plasa Hida	14.974	14.778	29.752
Plasa Huedin	24.788	25.082	49.870
Plaa Mociu	13.694	13790	27.484
Plasa Sărmaşul	11.923	12.007	23.930
Total rural	114.909	114.608	229.517
Total judeţ	166.306	167.230	333.536

[modifică] Istoric

Judeţul Cluj a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Cluj. Până în anul 1925 a purtat denumirea "judeţul Cojocna". Conducerea judeţului Cojocna se afla în municipiul Cluj, care însă se bucura de statutul de oraş liber. În anul 1925 statutul autonom al municipiului Cluj a fost desfiinţat, iar oraşul liber a fost comasat cu judeţul Cojocna, care a primit denumirea "judeţul Cluj". Prin cedarea Ardealului de Nord în septembrie 1940 cea mai mare parte a judeţului Cluj a ajuns sub administraţia Regatului Ungariei. Părţile rămase sub administraţie română (sudul judeţului, inclusiv comuna Feleac) au fost unite cu judeţul Turda şi au format împreună până în 1946 judeţul Cluj-Turda.

Organizarea din 1929 a rămas valabilă până în 1950, cu excepţia perioadei 1938-1940 (ţinuturile).

[modifică] Bibliografie

• Grigor P. Pop şi colectivul (2007). Judeţul Cluj, Bucureşti: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1.
• Colectiv (1929). Minerva Enciclopedie Română, Cluj: Editura Comitetului de Redacţie al Enciclopediei Române Minerva.

[modifică] Note

[modifică] Vezi şi

• Comitatul Cluj,
• Judeţul Cluj,
• Regiunea Cluj

[modifică] Legături externe

• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - judeţul Cojocna
• Descrierea judeţului interbelic Cluj

v • d • m Judeţele interbelice ale Regatului României Alba · Arad · Argeş · Bacău · Baia · Bălţi · Bihor · Botoşani · Brăila · Braşov · Buzău · Cahul · Caliacra · Câmpulung · Caraş · Cernăuţi · Cetatea-Albă · Ciuc · Cluj · Constanţa · Covurlui · Dâmboviţa · Dolj · Dorohoi · Durostor · Făgăraş · Fălciu · Gorj · Hotin · Hunedoara · Ialomiţa · Iaşi · Ilfov · Ismail · Lăpuşna · Maramureş · Mehedinţi · Mureş · Muscel · Năsăud · Neamţ · Odorhei · Olt · Orhei · Prahova · Putna · Rădăuţi · Râmnicu-Sărat · Roman · Romanaţi · Sălaj · Satu-Mare · Severin · Sibiu · Someş · Soroca · Storojineţ · Suceava · Târnava-Mare · Târnava-Mică · Tecuci · Teleorman · Tighina · Timiş-Torontal · Trei-Scaune · Tulcea · Turda · Tutova · Vâlcea · Vaslui · Vlaşca

	România interbelică --- Români --- Limba română
	Apărare  • Capitala  • Conducători  • Constituţie  •  • Cultură  • Populaţie  • Economie  • Educaţie  • Istorie  • Legi  • Oraşe  •  • Politică  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  •  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •