Județul Cluj
| Cluj | |||
| — Județ — | |||
|
|||
|
|
|||
| Țară |  România |
||
|---|---|---|---|
| Regiune | Nord-Vest | ||
|
|
|||
| Reședință | Cluj-Napoca | ||
| Localități componente | municipii orașe Comune |
||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Președintele Consiliului Județean | Alin Păunel Tișe (PD-L) | ||
| - Prefect | Florin Stamatian | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 6.674 km² | ||
|
|
|||
| Populație (2007[1]) | |||
| - Total | 692,316 locuitori | ||
| - Densitate | 105 loc./km² | ||
| - Locul după populație | 6 | ||
|
|
|||
| Prefix telefonic | 64 | ||
| Indicativ autovehicule | CJ | ||
|
|
|||
| Site: [1] | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
 |
Portal Cluj |
Județul Cluj este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în 1968[2], ca și continuator al fostei regiuni Cluj.
Cuprins |
[modificare] Etimologie
Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi cetatea orașului medieval din acest loc. Cuvântul Clus înseamnă "închis" (în latină) și se referă la dealurile care înconjoară orașul Cluj-Napoca. O altă teorie este cea a provenienței numelui din germanul Klaus sau Klause (însemnând trecătoare între munți, sau din clusa stăvilar, baraj).
Altă denumire frecventă este cea în germană, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localității, folosită în epoca ocupației romane.
Există câteva teorii privitoare la originea denumirii Napoca: Napoca sau Napuca ar putea avea legătură cu o serie de triburi dacice (Naparis sau Napaei). Denumirea ar putea proveni, de asemenea, de la grecesul napos (vale împădurită - Clujul aflându-se într-o vale înconjurată de păduri).
[modificare] Stema
Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.
Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.
[modificare] Geografie
[modificare] Relieful
Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa o treime (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.
[modificare] Hidrografia
Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).
[modificare] Demografie
Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea[3]: Evoluția demografică 
Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002[4], densitatea populației era de 105/km².
[modificare] Structura etnică
Structura etnică se prezintă astfel[3][5]:
- Români - 79.4% (557.891 persoane)
- Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic(96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu și Mociu (10-20%)[6].
- Rromi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
- Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)
[modificare] Economie
Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare.
[modificare] Industria
În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155[7] de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții.
[modificare] Agricultura
În 2005, suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi era de 157307[8] de hectare din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.
Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449[9] tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.
Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat[10].
Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine[11].
[modificare] Turism
Printre atracțiile turistice se numără:
- Orașele Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla.
- Munții Apuseni, cu obiective ca Peștera Mare, Peștera Piatra Ponorului, Peștera Vârfurosu, ș.a.
- Centrele istorice ale Ciucea, Cetatea Bologa, Cetatea Dăbâca, Castelul Bánffy de la Bonțida.
- Mănăstirea Nicula
[modificare] Administrație
Pe teritoriul județului se aflau în 2003 429 de așezări, organizate în 5 municipii, un oraș și 74 de comune.
Municipiile sunt Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii și Gherla. Huedin este oraș, iar comunele din județul Cluj sunt următoarele [12]:
[modificare] Note
- ^ „Populația la 1 iulie 2007, pe localități” (în română). INSSE. 4 aprilie 2008. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia_stab_1%20iulie2007.htm. Accesat la 4 aprilie 2008.
- ^ http://ro.wikisource.org/wiki/Legea_nr._2/1968,_republicat%C4%83_%C3%AEn_1981/Anexa_1_-_Jude%C5%A3ul_Cluj
- ^ a b Grigor P. Pop, p.119
- ^ Institutul Național de statistică, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
- ^ Institutul Național de statistică, "Populația după etnie"
- ^ Grigor P. Pop, p. 118
- ^ Unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități și clase de mărime, în anul 2005
- ^ Suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi
- ^ Producția totală de fructe, în anul 2005
- ^ Parcul de tractoare și principalele mașini agricole din agricultură
- ^ Efectivele de animale (la sfârșitul anului)
- ^ Vezi și: Lista comunelor din județul Cluj după populație
[modificare] Bibliografie
- Maxim Aurelian, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7
- Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu (1973). Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism
- Județul Cluj - trecut și prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImage ISBN 973-7924-05-3
- Grigor P. Pop (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1
[modificare] Legături externe
- Opere comemorative de război din județul Cluj
- Județul Cluj interbelic
- Trasee turistice prin județul Cluj
- Datele demografice ale recensământului din 2002
- Baze de date si de imagini din geografia României
- Arii naturale protejate din județul Cluj
- Harta interactiva a judetului Cluj
- Harta Online a județului Cluj
- Steme și steaguri ale localităților din județul Cluj
- Istoria Clujului, Monumente, Secrete
- Poze, Video, evenimente din Cuj
- Cultul reformat din Transilvania
- Județul Cluj - Resurse turistice naturale
- Județul Cluj - Resurse turistice antropice
[modificare] Vezi și
- Județele României
- Județele interbelice ale Regatului României
- Liste legate de județul Cluj
- Listă de localități din județul Cluj
- Listă de comune din județul Cluj
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
- Lista rezervațiilor naturale din județul Cluj
- Biserici de lemn din Cluj
- Galeria de steme și steaguri ale județului Cluj
- Comitatul Cluj, Județul Cluj (interbelic), Județul Someș (interbelic), Județul Turda (interbelic), Regiunea Cluj
|
||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||
