Județul Arad (interbelic)

Județul Arad
stemă amplasare
Provincie:	Crișana
Reședința:	Arad
Populație:  •Total 1930:	Locul 423.824 loc.
Suprafață:  •Total:	Locul 6.248 km²
Perioadă de existență:	'
Subdiviziuni:	nouă plăși

Județul Arad a fost o unitate administrativă în Regatul României. Reședința județului era municipiul Arad.

Întindere

Județul se afla în partea vestică a României Mari, în Crișana. Actualmente, teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Arad. Se învecina a vest cu Ungaria, la nord cu județul Bihor, la est cu județele Turda și Hunedoara iar la sud cu județele Timiș-torontal și Severin.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Pecica, VIII. Plasa Sebiș și IX. Plasa Șiria. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 423.469 de locuitori, dintre care 61,0% români, 19,5% maghiari, 12,3% germani, 2,8% slovaci, 2,1% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional 55,8% s-au declarat ortodocși, 26,5% romano-catolici, 5,5% reformați, 4,2% greco-catolici, 3,2% lutherani, 2,4% mozaici, 2,1% baptiști ș.a.

Mediul urban

În 1930 populația urbană a județului era de 77.181 locuitori, dintre care 39,3% români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi și croați, 1,4% slovaci ș.a. În mediul urban domina ca limbă maternă maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmați de ortodocși (33,8%), mozaici (10,1%), reformați (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ș.a.

Materiale documentare

• 

  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 

  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 

  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 

  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 

  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 

  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 

  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 

  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 

  Populația județului în anul 1930, după religie
• 

  Populația județului în anul 1930, după religie
• 

  Populația județului în anul 1930, după religie
• 

  Populația județului în anul 1930, după religie

Legături externe

• Descrierea județului pe romaniainterbelica.ro