Jucu, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jucu
—  Comună  —
Localizarea comunei în România
Coordonate: 46°51′18″N 23°47′35″E / 46.855, 23.79306
Ţară	România
Judeţ	Cluj
Statut	Centru de comună
Zonă metropolitană	Cluj-Napoca
Sate componente	Jucu de Sus, Gădălin, Juc-Herghelie, Jucu de Mijloc, Vişea
Guvernare
- Primar	Ioan Dorel Pojar[1]
Suprafaţă
- Total	85,13  km²
Populaţie (1 iulie 2007 [2])
- Total	4,133 locuitori
- Densitate	48.39 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poştal	407354
Prefix telefonic	+40 x64[3]
Site: Website (ro)
Localizarea comunei în judeţul Cluj

Jucu (în maghiară Zsuk község, se pronunţă "Juc") este o comună situată în partea de est a judeţului Cluj.

Cuprins 1 Date geografice 2 Istoric 3 Demografie 3.1 Structura etnică 3.2 Structura confesională 4 Obiective turistice 5 Date economice 6 Personalităţi 7 Legături externe 8 Bibliografie 9 Note

[modifică] Date geografice

Comuna Jucu se află la interferenţa a două mari unităţi de relief: Podişul Someşan în partea de vest şi Câmpia Transilvaniei în partea de est, fiind traversată de la sud la nord de râul Someşul Mic.

În componenţa comunei intră localităţile Jucu de Sus, Jucu de Mijloc şi Juc-Herghelie.

Suprafaţa comunei este de 85 km², iar populaţia de peste 4.000 de locuitori. Odată cu deschiderea Tetarom III în localitate, este de aşteptat o creştere rapidă a populaţiei comunei şi o eventuală avansare a ei la statutul de oraş în următorii ani.

Unitatea administrativă se învecinează la sud cu comuna Apahida, la nord cu Bonţida, la est cu comunele Apahida şi Căianu, la vest cu comunele Borşa şi Chinteni.

[modifică] Istoric

Domeniul Juc a aparţinut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate şi mai influente familii din Transilvania.

Primele atestări documentare datează din secolul XIV. Jucu de Jos apare menţionat în documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. În partea stângă a râului Someş se afla Jucu Nobil, domeniu reşedinţă a familiei Suky. Aici a fost atestată în 1332 cea mai veche şcoală sătească din Transilvania. De cealaltă parte a râului (Jucu de Jos şi Jucu de Sus, unificate în 1966 în Jucu de Sus) se întindea în continuare domeniul Suky.

Familia nobiliară Suky, de origine germană, a venit în Transilvania în perioada secolului XIII, iar ultimii urmaşi ai familiei au murit în secolul XVIII. În oraşul Cluj familia a deţinut o reşedinţă, pe locul căreia s-a construit în secolul XIX Palatul Petricevich-Horvath (devenit ulterior Muzeul de Istorie a Transilvaniei). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii a fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene.

În catedrala din Esztergom (Ungaria) se păstrează şi astăzi un potir din aur ^[4], comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania.

Din registrul recensământului (conscripţiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocenţiu Micu-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat Suk (Locus unitus purus valachicus) trăiau un număr de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzaţi Popa Stephanus alias Glis Vicarius, Popa György Archidiaconus şi Popa Gligor. Localitatea Jucu era sediu de Protopopiat şi al Vicariatului general greco-catolic (Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis). Funcţiona o biserică şi exista o casă parohială. Pământul Bisericii (Terrae ad Ecclesiam) era destul de întins. Aflăm, de exemplu, că de pe fâneaţa aparţinătoare Bisericii se puteau strânge 25 de care de fân (Foeneta currum: 25). Numele localităţii, ca şi cel al unuia dintre preoţi, sunt redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni şi în majoritate unguri. Din registrul aceleiaşi conscripţiuni mai aflăm şi situaţia din alte localităţi ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus (Felsö-Suk), Vişea (Visa),...^[5]

[modifică] Demografie

[modifică] Structura etnică

Populaţia comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[6] [7]		Structura etnică
Anul	Populaţia	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	2529	2126	242	2	109	50
1880	2584	2029	437	6		112
1890	3055	2404	601	6		44
1900	3314	2608	648	29		29
1910	3799	3010	737	7		45
1920	3893	3266	575			52
1930	4382	3691	630	4	33	24
1930	4382	3649	635	4	68	26
1941	5238	4295	909	6	10	18
1956	5841	5027	773	2	33	6
1966	5452	4760	690		1	1
2002	4086	3524	516	1	43	2

[modifică] Structura confesională

Din punct de vedere confesional evoluţia demografică a fost următoarea:

Recensământul[6] [7]		Structura confesională
Anul	Populaţia	Ortodocşi	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformaţi	Alte confesiuni
1850	2.529	?	2.223	13	234	59
1857	2.788	8	2.396	60	270	54
1869	2.869	30	2.332	71	329	107
1880	2.584	39	2.059	60	346	80
1890	3.055	3	2.445	54	481	72
1900	3.314	43	2.596	56	548	71
1910	3.799	25	3.047	41	604	82
1930	4.382	55	3.603	68	590	66
1941	5.238	49	4.211	157	719	102
1992	4.025	3.077	46	10	533	359
2002	4.086	3.206	35	11	460	374

[modifică] Obiective turistice

• Clădirea fostei mănăstiri greco-catolice şi a orfelinatului susţinut de Congregaţia Surorilor Maicii Domnului, edificii dezafectate la 10 septembrie 1948, odată cu deportarea călugăriţelor catolice la mănăstirea ortodoxă Bistriţa (Vâlcea)

[modifică] Date economice

În localităţile comunei se practică cultura cerealelor şi legumicultura, comuna fiind cunoscută şi pentru creşterea cailor de rasă.

Administraţia clujeană a iniţiat aici construirea parcului industrial Tetarom III. Printre companiile care şi-au anunţat participarea se află şi compania finlandeză Nokia. Pe 26 martie 2007 în prezenţa premierului Călin Popescu-Tăriceanu a fost semnat un memorandum între Nokia şi Consiliul Judeţean Cluj. ^{[8] [9][10]}. Compania americană Accenture şi-a anunţat, de asemenea, intenţia de a investi peste 500 mil. de euro, lângă viitorul complex Nokia Village. ^[11] Un alt efect al venirii Nokia la Jucu este orientarea unor dezvoltatori imobiliari pentru proiecte aici, precum şi intenţia altor companii de a îşi dezvolta investiţii în zonă ^[12].

[modifică] Personalităţi

În Jucu de Jos s-a născut istoricul şi publicistul român transilvănean George Bariţiu (1812-1893), conducător al Revoluţiei de la 1848.

[modifică] Legături externe

• Pagina Primăriei
• Descrierea comunei
• Istoricul Tudor Sălăgean despre nobilii de Jucu şi moştenirea lor, pe Clujeanul.ro
• "Renaşterea regatului cailor de la Jucu", articol în Ziua de Cluj

[modifică] Bibliografie

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităţilor judeţului Cluj, Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-864300-7.
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României, Bucureşti: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1754), Blaj, 1900, pp. 303, 327.

[modifică] Note