Josep Comas i Solà
| Josep Comas i Solà | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | José Comas y Solá  |
| Născut | [1][2][3] Barcelona, Catalonia, Spania |
| Decedat | (68 de ani)[4][2][3] Barcelona, Catalonia, Spania |
| Cetățenie |  Spania |
| Ocupație | astronom |
| Limbi vorbite | limba catalană limba spaniolă |
| Activitate | |
| Alma mater | Universidad de Barcelona[*] |
| Organizație | Observatorul Fabra |
| Premii | Premiul Jules-Janssen () |
Modifică date / text  | |
Josep Comas i Solà (în catalană) sau José Comas y Solá (în spaniolă) (Barcelona, 19 decembrie 1868 – 2 decembrie 1937) a fost un astronom spaniol catalan.[5] [6][7][8][9][10][11][12][13][14]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Laureat al Universității din Barcelona în științe fizice și matematice, și-a început cariera la Observatorul Catalan de la Sant Feliu de Guíxols, unde a lucrat din 1897 până în 1899.[15] Din 1902 până în 1904 a condus lucrările de construcție ale Observatorului Fabra, pe muntele Tibidabo la Barcelona, devenind primul director al acestuia[16], funcție pe care a avut-o până la moartea sa survenită în 1937.[17]
În 1910 a fost primit în Academia Regală de Științe și Arte din Barcelona.[18] În 1911 a fost unul dintre fondatorii și primul președinte al Sociedad Astronómica de España y América (în română: „Societatea astronomică di Spania și din America”)[19].
A condus Revista de la Sociedad Astronómica de España y América o Urania și Boletín del Observatorio Fabra (secțiunea Astronomica.[20]
Contribuțiile lui Josep Comas i Solà la cultura spaniolă au mers și dincolo de astronomie. A fost unul dintre fondatorii primei stații spaniole de radio, EAJ-1 Radio Barcelona,[21] cât și între cei ai primei societăți aeronautice spaniole, Associació de Locomoció Aèria, creată în 1908.[22][23] În sfârșit, s-a interesat și de seismologie.[24]
Descoperiri[modificare | modificare sursă]
A observat planetele, între care Marte și Saturn, măsurând perioada de rotație acesteia din urmă. A scris multe cărți popularizând astronomia și a fost primul președinte al Sociedad Astrónomica de España y América.
A descoperit cometa periodică 32P/Comas Solá și a codescoperit cometa neperiodică C/1925 F1 (Shajn-Comas Sola). A mai descoperit și câțiva asteroizi.
Asteroizii 1102 Pepita (de la pseudonimul său, Pepito) și 1655 Comas Solá îi poartă numele.
În 1907, a declarat că a observat întunecarea limbului lui Titan, un satelit al lui Saturn, dovedind, pentru prima dată, că acest corp posedă o atmosferă.[25]
Lucrări[modificare | modificare sursă]
Josep Comas i Solà a fost un activ popularizator al astronomiei; a scris peste 1.500 de articole între 1883 și 1937 pentru cotidianul La Vanguardia.[26][27]
În afară de articole de popularizare, a scris numeroase articole științifice de astronomie și de seismologie.[28]
A scris, de asemenea, diferite cărți de astronomie, între care El cielo, Novísima astronomía ilustrada în 1927, și Astronomía în 1935.[29]
- J. Comas i Solà: Astronomía y Ciencia General (1907)
- J. Comas i Solà: El cielo. Novísima astronomía ilustrada (1929, Casa Editorial Seguí). A fost timp de mai mulți ani o referință permanentă pentru împătimiții de știință.
- J. Comas i Solà: Astronomía (1952, Editorial Labor, S.A., ISBN 84-335-5201-5)
- J. Comas i Solà: Astronomía (1970, Editorial Ramón Sopena, S.A., ISBN 84-303-0169-0)
- J. Comas i Solà: Astronomía, tom 1 (Espasa-Calpe, S.A., ISBN 84-239-6722-0)
- J. Comas i Solà: Astronomía, tom 2 (Espasa-Calpe, S.A., ISBN 84-239-6723-9)
- J. Comas i Solà: El espiritismo ante la ciencia: estudio crítico sobre la mediumnidad (1986, Alta Fulla Editorial, ISBN 84-86556-10-4)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ http://w151.bcn.cat/opac/doc?q=(++naixements++1868+)+&start=3&rows=1&sort=msstored_fld81%20asc Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Josep Comas Solà, Enciclopèdia de l'esport català
- ^ a b Josep Comas Solà, Diccionario biográfico español, accesat în
- ^ Josep Comas i Solà, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Cassini at Saturn: Huygens results, p. 31, p. 61
- ^ Titan, p. xiv
- ^ Encyclopedia of the Solar System, p. 831
- ^ Titan from Cassini–Huygens, p. 9
- ^ The Cassini–Huygens mission: overview, objectives, and Huygens istrumentarium, p. 419
- ^ José Comas y Solá, un barcelonés con estrella
- ^ „Josep Comas i Solà: divulgador científico”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ 1915: Descubrimiento del primer asteroide por científicos españoles
- ^ Villa Urania de Josep Comas i Solà
- ^ „José Comas i Solá, astrónomo”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ ca Observatori Català Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ ca Observatori Fabra Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ en Communicating Science in 20th Century Europe
- ^ fr Leon van Aerschodt, Nécrologie: José-Comas Solâ (1868-1937), Ciel et Terre, vol. 54, pag. 146, 1938
- ^ es La Sociedad Astronómica de España y América, asociación científica decana de España
- ^ es Josep Comas i Solà: divulgador científico Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ es ESPAÑOLA[nefuncțională]
- ^ ca Centenari del primer vol a motor a Catalunya in Butlletí de la Biblioteca Mercè Rodoreda, n. 49, febbraio 2010
- ^ ca DOS MATARONINS ENTRE ELS PIONERS DE L'AVIACIÓ CIVIL CATALANA di Rafel Soler i Fonrodona
- ^ es Estadìstica sismològica de 1909 Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ en THE HUYGENS PROBE: SCIENCE, PAYLOAD AND MISSION OVERVIEW
- ^ en [1]
- ^ en SCIENCE AND MEDIA[nefuncțională]
- ^ ca Llegat Comas i Solà Astronomia Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ es Josep Comas i Solá - Parte II Arhivat în , la Wayback Machine.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
| Control de autoritate |
|  |
|---|
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- ca Josep Comas Solà at astrogea.org Arhivat în , la Wayback Machine.
