Johann Baptist de Coronini-Cronberg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Johann Baptist Coronini-Cronberg)
Salt la: Navigare, căutare
Contele Ioan de Coronini-Cronberg ca guvernator militar și civil pe la 1850

Johann Baptist Alexius conte Coronini de Cronberg (n. 16 noiembrie 1794, Görz - d. 26 iulie 1880 în castelul Sf. Petru lângă Görz) a fost descendentul ramurii italiene a unei familii străvechi din Imperiul Franc. Strămoșul său a fost Rudolph von Cronberg (d. 866) cancelarul împăratului Ludovic cel Pios și constructor al castelului Cronberg in apropiere de Frankfurt, de unde provine numele de familie. Johann Baptist a fost un geneal de infanterie (Feldzeugmeister) austriac și deținător al regimentului nr. 6 "Carol I al României", guvernator militar și civil al Voivodinei sârbești și Banatului timișean, apoi Ban al Croației.[1][2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Johann Baptist Coronini-Cronberg și câțiva soldați și ofițeri austrieci în fața casei Meitani în București
Contele Ioan de Coronini-Cronberg ca Feldzeugmeister în 1861

Coronini sa alăturat în 1813 ca cadet unui corp austriac de pionieri, după acea a servit în 1814 într-un corp liber italian sub comanda colonelului Schneider în timpul războaielor napoleonene. Din 1824 până în 1831 a apărut în serviciul Ducatului Modena, apoi, s-a întors în Austria. Ca căpitan a fost mai mulți ani trimis în Italia, până când a fost desemnat cămăraș al arhiducelui Francisc Carol al Austriei și numit educător al viitorului împărat Franz Joseph I în 1836. Celălalt fiu, Arhiducele Carol Ludovic al Austriei, a fost învățat de către contele Karl de Morzin.[3] Un an mai târziu Johann Baptist a fost avansat la rangul de maior, în 1843 la acel de colonel.[4]

Stema conților de Coronini-Cronberg

În timpul revoluției în Imperiul Austriac a deținut la 26 iunie 1848 gradul de Generalmajor imperial imperial. A apărat pasurile din Tirolul de Sud, prevenind o invazie a armatelor revoluționare italiene. La 22 iulie 1849 a fost ridicat la gradul de General-locotenent (Feldmarschalleutnant),[5] primind comanda militară și civilă asupra Voivodinei sârbești și al Banatul timișean.[4] La data de 1 februarie 1851 a devenit primul titular al nou-inființatului regiment imperial de Infanterie nr. 6, "Carol I, Regele României",[6] apoi a mai fost desemnat ca președinte al Comisiei privind reforma școlilor militare în același an. În 1854, în timpul Războiului Crimeii, a ocupat Valahia, pe care a controlat-o până în 1856.

Între 28 iulie 1859 și 19 iunie 1860 a fost ban al Croației. În ziua demisiei sale ca Ban, a fost onorat cu titlul de Feldzeugmeister ad honores (de onoare) și a urmat generalului Ludwig cavaler de Benedek la 20 octombrie a anului pe postul de comandant militar al Ungariei, apoi a primit rangul de Feldzeugmeister adevărat la 1 septembrie 1861. Aceasta funcție a deținut-o până la pensionarea la cererea sa. I-a fost permis să se retragă pe ziua de 18 aprilie 1865.[5]

Generalul a fost decorat în timpul vieții cu înalte decorări, ca de exemplu cu acele al Ordinului Lânii de Aur (Cavaler), al Ordinului Imperial al Coroanei de Fier de clasa 1-a cu decorație de război, Crucii Mari al Ordinului Imperial Leopold, Ordinului austriac al Crucii de Merit Militar cu decorație de război și Crucii Mari al Ordinului Regal unguresc Sf. Ștefan.[2]

Comuna Coronini, Caraș-Severin îi poartă numele.

Familia[modificare | modificare sursă]

Generalul a fost fiul lui Johann Baptist Clemens conte Coronini von Cronberg (n. 13 septembrie 1761, Görz - d. 18 noiembrie 1847 tot acolo), cămărar imperial, care s-a însurat cu contesa Eleonora Aloysia de Stras(s)oldo (n. 19 noiembrie 1764 - d. 5 decembrie 1842, Görz) pe 28 aprilie 1791. Johann Baptist a fost căsătorit cu contesa Marianna Testa-Carcano-Marsciano (n. 28 iulie 1797, Orvieto – d. 16 august 1855, Görz) și tatăl politicianului Franz conte de Coronini-Cronberg (n. 31. iulie 1830, Viena – 25 august 1901, Görz).[1][7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Prof. Dr. Ernst Heinrich Kneschke: „Deutsche Grafenhäuser der Gegenwart: in heraldischer, historischer und genealogischer Beziehung“, vol. 1, A-K, Editura T. O. Weigel, Leipzig 1852, p. 167 pp.
  2. ^ a b "Wiener Zeitung" din 27 iulie 1880, p. 2
  3. ^ Anton Bettelheim: „Biographisches Jahrbuch und Deutscher Nekrolog“, vol. 2, Editura Georg Reimer, Berlin 1898, p. 445
  4. ^ a b http://www.biographien.ac.at/oebl/oebl_C/Coronini-Cronberg_Johann-Baptist_1794_1880.xml
  5. ^ a b Antonio Schmidt-Brentano: Die k. k. bzw. k. u. k. Generalität 1816–1918, Österreichisches Staatsarchiv, 1907, p. 29
  6. ^ Geschichte des K. und K. Infanterieregiments Karl I., König von Rumänien, Nr. 6., 1851-1907, Editura Regimentului, 1908, p. 6
  7. ^ Johann Baptist Coronini-Cronberg bei geneall.net

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • „Nach den Tagebüchern des FZM Grafen Johann Bapt. Coronini-Cronberg mitgeteilt vom Grafen Rudolf Coronini-Cronberg“ in „Österreichische Rundschau“, vol. 36, Editura Carl Konegen, Viena 1913
  • Winfried Baumgart und Martin Senner (Hrsg.): „Akten zur Geschichte des Krimkriegs - Englische Akten, seria 3, vol. 3 (3 decembrie 1854 până la 9 septembrie 1855)“, Editura Oldenbourg, München 1994, ISBN 3 486 56053 0
  • Winfried Baumgart (Hrsg.): „Akten zur Geschichte des Krimkriegs: Österreichische Akten, seria 1, vol. 3 (10 septembrie 1855 până la 24 mai 1856), Editura Oldenbourg, München - Viena 1979, ISBN 3-486-48691-8

Weblinks[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Johann Baptist de Coronini-Cronberg