Jean-Louis de Rambures

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Jean-Louis de Rambures (n. 19 mai 1930 la Paris — d. 20 mai 2006 la Vaudricourt/Somme) a fost jurnalist, scriitor, traducător și atașat cultural francez. Numele lui complet este: Jean-Louis Vicomte de Bretizel Rambures.

Jean-Louis de Rambures

Viața[modificare | modificare sursă]

Părinții săi au fost Lucille Calogera, o braziliancă, și soțul acesteia, contele picard Bernard de Bretizel Rambures. Pe lângă faptul că a învățat limbile vorbite de părinți, adică portugheza și franceza, de timpuriu a ajuns în contact cu limba și literatura germană, din care va traduce cu succes mai târziu. După anii de școală petrecuți în Toulouse și Paris a urmat Universitățile din Paris și Tubingen, terminându-și studiile cu o „Diplom de 1'Institut d'Etude Politiques de Paris", o „Licence on droit" precum și o „Licence d'allemand". în anul 1958 a început să lucreze pentru revista lunară „Realites", pentru care a redactat mai multe portrete unor artiști, ca de ex. Herbert von Karajan, Karlheinz Stockhausen, Luchino Visconti ș.a. începând cu anul 1958 a început să scrie pentru revista de artă Connaissances des Arts, pentru L'Express și cotidianul Le Monde, care-i va tipări timp de peste 25 de ani articolele. Este de menționat interesul lui deosebit pentru modul de lucru al autorilor și geneza literaturii. De aceea a intrat în contact cu nenumărați scriitori contemporani lui, iar o serie de autori diferiți cum ar fi Roland Barthes, Julien Gracq, Jean-Marie Gustave Le Clezio, Helene Cixous, Herta Miiller, Ernst Jiinger, Thomas Bernhard, Gtinter Grass și Heinrich Boli și mulți alții i-au răspuns și l-au primit pentru discuții. Din aceste demersuri a rezultat principala sa operă "Comment travaillent Ies ecrivains" ("Cum lucrează scriitorii", Flammarion, Paris 1978), care redă discuțiile purtate cu două zeci și cinci de autori. A fost tradusă în japoneză și a apărut în 1979 la Tokyo (Chuokoron-sha, Inc. Tokyo). Începând cu anii șaptezeci, de Rambures a îndeplinit și funcția de atașat cultural al țării sale în Bonn, iar din anul 1975 în departamentul pentru cultură a ministerului de externe francez. Intre 1987 și 1995 a activat ca director la Institut franșais, la început în Saarbriicken, după aceea în Frankfurt pe Main. Și-a făcut un nume și ca traducător, mai ales Paul Nizon abia prin el a devenit cunoscut publicului francez.

Distincții[modificare | modificare sursă]

Jean-Louis de Rambures a fost distins ca Chevalier des Arts et des Lettres și a primit Ordinul de Merit Prima Clasă al Republicii Federale Germane.

Opere[modificare | modificare sursă]

"Comment travaillent Ies ecrivains" ("Cum lucrează scriitorii", Flammarion, Paris 1978)

Surse[modificare | modificare sursă]

  • Jean-Louis de Rambures - Article publié le 31 Mai 2006
  • Par Nicole Zand - Source : LE MONDE - Taille de l'article : 267 mots

Extrait :

  • Traducteur, critique, et grand connaisseur de la littérature allemande. JEAN-LOUIS DE RAMBURES, spécialiste de la littérature allemande, traducteur et critique, qui collabora pendant près de vingt-cinq ans au « Monde des livres », est mort dimanche 21 mai. Il a été enterré mardi 23 mai, à Vaudricourt (Somme). Né en 1930 à Paris, fils d'un vicomte picard et d'une Brésilienne qui le fit élever par une gouvernante allemande, tel un personnage de Thomas Mann, bilingue de naissance, il s'évada bientôt dans l'écriture des autres, passionné par le métier des écrivains, la structure de leur style et les diverses conceptions de la traduction.
  • lemonde.fr Archiv

Legături externe[modificare | modificare sursă]