Jalāl ad-Dīn Muhammad Rūmī

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu confundați cu Ahmed ibn Sahl al-Balkhi.
Jalal al-Din Muhammad Rumi
Date personale
Poreclăجلال الدين, مولانا, مولوی Modificați la Wikidata
Născut[1][2][4][5] Modificați la Wikidata
Вахш⁠(d), Hatlon, Tadjikistan[6][7] Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani)[8][1][2][4] Modificați la Wikidata
Konya, Sultanatul de Rum[9][10] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMausoleul Mevlana
Yeşil Türbe[*][[Yeşil Türbe (mausoleum in Turkey)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiBaha ud-Din Walad[*][[Baha ud-Din Walad (faqih)|​]][11] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuGawhar Khatun[*][[Gawhar Khatun |​]] Modificați la Wikidata
Număr de copii4 Modificați la Wikidata
CopiiSultan Walad[*][[Sultan Walad (filosof iranian)|​]] Modificați la Wikidata
Religieislam
Sufism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
‘Ulama
scriitor
literat[*]
filozof
mistic[*]
teolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba persană[12]
limba arabă[13]
Old Anatolian Turkish[*][[Old Anatolian Turkish (Turkish spoken in Anatolia from the 11th to 15th centuries)|​]]
limba greacă bizantină Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeخاموش  Modificați la Wikidata
Porecleجلال الدين
مولانا
مولوی  Modificați la Wikidata
Influențat deShams Tabrizi[*][[Shams Tabrizi (spiritual instructor of Mewlānā Rumi)|​]], Ibn Arabi, Abdul Qadir Al-Jilani  Modificați la Wikidata
Profesor pentruPervâne[*][[Pervâne (Persian statesman, a key player in 13th-century Anatolian politics)|​]], Hüsameddin Çelebi[*][[Hüsameddin Çelebi |​]][3]  Modificați la Wikidata

Jalal ad-Din Muhammad Rumi, pe numele său complet Mawlānā Jalāl ad-Dīn Muhammad Rūmī (persană مولانا جلال الدین محمد رومی‎, turcă Mevlânâ Celâleddin Mehmed Rumi), cunoscut și ca Mawlānā Jalāl-ad-Dīn Muhammad Balkhī (Mawlānā Jalāl ad-Dīn Muhammad Balkhī; persană محمد بلخى‎; n. , Вахш⁠(d), Hatlon, Tadjikistan – d. , Konya, Sultanatul de Rum, astăzi în Turcia) a fost unul din cei mai cunoscuți mistici persani și islamici, întemeietor al Ordinului Mevlevi.

Limba maternă a lui Rumi a fost persana.

Rumi, denumit „prințul poeților sufi”, a fost un mistic care a amalgamat în sine gânditorul și artistul. În întreaga lui creație el a proslăvit iubirea divină, ghidul spiritual al biografiei sale. El nu l-a căutat pe Dumnezeu în afară, ci în sine însuși.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Balch (Bactra), Afghanistan. Tatăl său a fost teolog, jurist, mistic, supranumit sultanul savanților. Când mongolii au invadat Asia Centrală (1215 - 1220), familia sa, împreună cu un grup de discipoli de-ai tatălui, a fost nevoită să se retragă spre vest. În drum spre Anatolia, aceștia îl întâlnesc pe Attar, celebru poet persan, întâlnire care va avea un puternic impact asupra lui Rumi.

Opera[modificare | modificare sursă]

Rumi, ca și alți sufiți, precum Rabi’a, al-Hallaj, Bayazid Bistami, Sana’i, Suhrawardi al-Maqtul, Fariduddin Attar, al-Ghazali, Ibn Arabi și încă mulți alții, descrie în opera sa treptele pe care le urcă îndrăgostitul sufit în căutarea lui Dumnezeu și, în final, contopirea cu El.

Derviși mevleviți sau rotitori

Din opera sa:

  • Mathnawî (Distihuri).
  • Diwan-e Shams-e Tabrizi(Divanul lui Shams din Tabriz).
  • Rub'ayyat (Catrene).
  • Fihi-ma-fihi(Lăuntrul lăuntrului), principala creație în proză a lui Rumi.

Mathnawî[modificare | modificare sursă]

Mathanawî - titlul monumentalei sale opere - înseamnă distih (vers dublu), ea fiind compusă din aproximativ 25.000 de mii de distihuri. Aceasta capodoperă a literaturii persane este chintesența intregii gandiri sufite de până atunci, ea cuprinde povestiri și parabole cu caracter etic, ilustrate cu pilde din Coran, Evanghelie, Tora, din culegerea de fabule Kalila și Dimna, datorată lui Ibn al-Muqaffa', precum și din folclorul oriental, cu referiri la filosofia greacă și indiană.

Fihi ma fihi[modificare | modificare sursă]

Pe lângă lucrările în versuri, Rumi a lăsat și câteva opere în proză, cum ar fi Maktubat (Epistole) si Fi-hi ma fi-hi (Cuprinde ceea ce cuprinde; o altă posibilă traducere ar fi: Lăuntrul lăuntrului). Fihi ma fihi, principala sa operă în proză, pornește de la o spusă a profetului Muhammed și se constituie într-o pledoarie pentru neangajarea învățatului față de puterea politică.

Moartea[modificare | modificare sursă]

Mausoleul lui Rumi de la Konya.

Rumi a murit în noaptea de 17 decembrie 1273 la Konya, noapte ce este cunoscută sub numele de șeb-e arus (noaptea miresei ; noaptea nunții), deoarece, în sufism, moartea este considerată drept marea sărbătoare a reîntoarcerii spiritului la Dumnezeu și a contopirii cu El.

Rumi în limba română[modificare | modificare sursă]

În limba română, fragmente din Mathnawi au fost traduse și publicate în:

O poezie a lui George Coșbuc se numește "Puntea lui Rumi".

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Rumi, SNAC, accesat în  
  2. ^ a b c d Jalal al-din Rumi, Discogs, accesat în  
  3. ^ Encyclopædia Iranica 
  4. ^ a b c d Djalal od-Din Rumi, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  5. ^ a b Djalâl-od-Dîn Rûmî, Babelio 
  6. ^  
  7. ^ , p. 11 https://archive.org/details/rumisworldlifewo0000schi  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ a b Rumi, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  9. ^ „Jalal al-Din Muhammad Rumi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Encyclopaedia of Islam, 2nd edition, p. 393 
  11. ^ Encyclopædia Iranica 
  12. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  13. ^ , p. 12-13 https://archive.org/details/rumisworldlifewo0000schi  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de [nil Jalal al-Din Muhammad Rumi]