Jacques de Larosière

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jacques de Larosière
Date personale
Nume la naștereJacques Martin Henri de Larosière de Champfeu Modificați la Wikidata
Născut (94 de ani)
Paris, Franța
Naționalitate Franța
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieoficial[*]
economist
bancher[*]
jurist
funcționar public[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[1][2] Modificați la Wikidata
Al șaselea director general al Fondului Monetar Internațional
În funcție
17 iunie 1978 – 15 ianuarie 1987
Precedat deJohan Witteveen
Succedat deMichel Camdessus

PremiiLegiunea de Onoare în grad de Mare Ofițer[*]
Ordinul Național de Merit în grad de Mare Cruce[*] ()
Alma materInstitut d'études politiques de Paris, ENA
ProfesieFuncționar public

Jacques de Larosière de Champfeu (n. 2 noiembrie 1929) este un funcționar public francez. El este președintele Comitetului Strategic al Trezoreriei franceze și consilier al BNP Paribas. A devenit președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în septembrie 1993, în urma scandalurilor care au dus la plecarea primului președinte al BERD, Jacques Attali.[3]

Înainte de a ajunge la BERD, domnul de Larosière a fost directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI) din 17 iunie 1978 și până în 15 ianuarie 1987 și guvernator al Banque de France în perioada 1987-1993. În anul 1992, el a devenit membru al influentului organ consultativ cu sediul la Washington, D.C., Group of Thirty.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Castle, Stephen (), „European Panel Seeks Closer Supervision of Banks”, New York Times .


Predecesor:
Johan Witteveen
Director general al Fondului Monetar Internațional
19781987
Succesor:
Michel Camdessus
Predecesor:
Jacques Attali
Președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare
19931998
Succesor:
Horst Köhler