Iuți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Teritoriile stǎpînite de iuți (roşu) în sudul Angliei, anul 575

Iuții (în latină Eutii, Euthiones; în engleză veche Yte, Eotas; în nordică veche Jotar) au fost un trib germanic numit dupǎ teritoriul pe care l-a populat, și anume peninsula Iutlanda (în latină Cimbria, Iutia, Iutlandia). După cucerirea peninsulei de cǎtre danezi în secolul al V-lea o parte din iuți s-au dizolvat în poporul danez, pe când alții s-au strǎmutat împreună cu Anglii și saxonii în Marea Britanie, creând astfel Regatul Kent. Creștinarea iuților a avut loc la în secolul al IX-lea. Iuții au adus o contribuție importantǎ în limba engleză veche, mai ales impactul lor este mare în dialectul limbii engleze din Kent. Posesiunile iuților în Anglia au fost în principal Kent și Insula Wight.

Noua patrie[modificare | modificare sursă]

Iuții, împreună Anglii, Saxonii și Frizienii, navigând Marea Nordului, invadeazǎ Marea Britanie în secolul al IV-lea, înlocuind, absorbind fie distrugînd popoarele indigene celtice de acolo. Potrivit lui Beda, în cele din urmă s-au stabilit în Kent (unde au devenit cunoscuți ca Cantuarii), Hampshire (în Wessex) și Insula Wight (cunoscuți ca Uictuarii). Există o serie de toponime care atestă prezența în zonǎ a iuților, cum ar fi Ytene, care dupǎ Florence de Worcester a fost numele contemporan englez pentru New Forest.

Legǎturi externe[modificare | modificare sursă]