Ismet Inönü

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
İsmet İnönü
Inonu Ismet.jpg

Al 2-lea Președinte al Turciei
În funcție
11 November 1938 – 22 May 1950
Prim-ministru Celal Bayar
Refik Saydam
Ahmet Fikri Tüzer
Șükrü Saracoğlu
Recep Peker
Hasan Saka
Șemsettin Günaltay
Precedat de Mustafa Kemal Atatürk
Succedat de Celal Bayar

 Prim-ministru al Turciei
În funcție
1 November 1923 – 22 November 1924
Precedat de Ali Fethi Okyar
Succedat de Ali Fethi Okyar
În funcție
4 March 1925 – 25 October 1937
Președinte Mustafa Kemal Atatürk
Cemal Gürsel
Precedat de Ali Fethi Okyar
Succedat de Celal Bayar
În funcție
20 November 1961 – 20 February 1965
Precedat de Emin Fahrettin Özdilek
Succedat de Suat Hayri Urguplu

În funcție
11 November 1938 – 8 May 1972
Precedat de Mustafa Kemal Atatürk
Succedat de Bülent Ecevit

În funcție
20 May 1920 – 3 August 1921
Precedat de Office established
Succedat de Fevzi Çakmak

În funcție
26 October 1922 – 21 November 1924
Prim-ministru Rauf Orbay
Ali Fethi Okyar
Precedat de Yusuf Kemal Tengirșenk
Succedat de Șükrü Kaya

Născut(ă) 24 septembrie 1884(1884-09-24)
İzmir, Imperiul Otoman
Decedat(ă) 25 decembrie 1973 (89 ani)
Ankara, Turcia
Partid politic Partidul Popular Republican
Soț Mevhibe İnönü
Copii Erdal İnönü
Cetățenie Turc
Confesiune Sunni Islam
Semnătură İsmet İnönü Signature.svg

Mustafa İsmet İnönü (n. 24 septembrie 1884, Izmir; d. 25 decembrie 1973, Ankara) a fost un politician turc care în perioada Imperiului otoman a deținut funcția de colonel, pe cea de general în timpul Republicii Turcia și fost șef de stat major al armatei. El a fost și primul prim ministru al Turciei în momentul în care aceasta a fost proclamată republică, dar și al doilea președinte din istoria acesteia. A fost decorat și cu medalia pentru fapte de eroism din perioada războiului de independență a Turciei, desfașurat după primul război mondial. După decesul lui Ataturk este ales secretar general al partidului Republican al poporului care îi conferă și titlul de Șef al Națiunii. A fost căsătorit cu Mevhibe İnönü și a avut trei copii: doi băieți, Ömer İnönü, Erdal İnönü, și o fată, Özden Toker.

A participat la Războiul de independență a Turciei și a participat la lucrările conferinței de la Lozan unde a semnat acordul.

Primii ani de viata[modificare | modificare sursă]

İsmet İnönü s-a nascut la Izmir, având în sângele său și o moștenire kurdă prin intermediul tatălui său a cărui familie provine din zona Bitlis. Ismet este al doilea fiu al lui Reșit Efendi și al doamnei Cevriye. Bunicul din partea tatălui, Abdülfettah Efendi, avea să se așeze în ținutul Malatya, loc în care a trăit și tatăl lui Ismet în timp ce, mama acestui om politic al Turciei moderne provine din Razgrad (Bulgaria), aceasta fiind fiica unuia din învățații din acest orășel bulgăresc, Müderris Hasan Efendi, care în 1870 se mutase la Istanbul din pricina războiului ruso-turc ce amenința zorii acelor vremuri. Cevriye și Reșit aveau să se căsătorească în 1880 la Istanbul. Primul copil al acestui cuplu a fost Ahmet Mithat (1882-1960), urmat de nașterea lui Ismet. Alți copii (băieți) ai acestui cuplu au fost Hasan Riza și Hayri Temelli, iar unica lor fată se numea Seniha Okatan.

Primii ani de studiu[modificare | modificare sursă]

İsmet İnönü a studiat școala primară și gimnaziul în orașul Sivas. Primul an de liceu l-a făcut de asemenea la Sivas după care, din anul 1897, a continuat studiile liceale la Istanbul. La 14 februarie 1901 a fost admis la Școala de Artilerie pentru ca pe 1 septembrie 1903 să o absolve cu gradul de locotenent. La 26 septembrie a terminat printre primii Academia de război ce îi permitea să ocupe o funcție în statul major general. Acum a obținut și funcția de căpitan. După absolvirea acestei școli avea să-și facă stagiul militar la Edirne în armata a doua.

Cariera militara[modificare | modificare sursă]

În 1908, Ismet Inönü se afla în statul major al armatei a doua de cavalerie participând la evenimentele din 31 martie (13 aprilie) 1909 (o revoltă ce putea desființa Imperiul Otoman). În 1910 este adus în cadrul corpului 4 de armată iar în 1911 participa la suprimarea unei noi revolte care de această dată izbucnise în Yemen și al cărui conducător era Yahya Muhammad Hamid ed-Din.

La 26 aprilie 1912 devine maior.

Între anii 1912-1913 participă la Primul Război Balcanic luptând pe frontul bulgaro-otoman. După încheierea luptelor participă în calitate de consilier militar în delegația turcă care a încheiat la 29 septembrie 1913 acordul de la Istanbul. Prin acest acord s-a decis, printre altele, ca Edirne, Dimetoka și Kirklareli să rămână în cadrul Imperiului Otoman, iar la bulgari să rămână Kavala și Dedeaci, iar râul Marița să despartă cele două state.

Ismet a fost cunoscut de a lungul vieții sale și sub numele de Ismet Pașa, el schimbându-și numele în preajma anului 1930, când Atatürk a decis ca toți compatrioții săi să aibă și un nume de familie. În aceste condiții Ismet a decis sa ia numele de Inönü, de la numele unui oraș din centrul Anatoliei, unde el a comandase forțele armate turcești.

La 29 octombrie 1914 este avansat la gradul de locotenent-colonel, pentru ca la 14 decembrie 1915 să devină colonel.

În timpul primului razboi mondial a luptat pe frontul din Caucaz, devenind comandant de corp de armată, colaborând cu Mustafa Kemal Atatürk (alături de care a fost înmormantat, în Mausoleul Amintirii din Ankara). La 1 mai 1917 se afla pe frontul din Palestina la comanda corpului 20 de armată, pentru ca la 20 iunie sa fie numit la comanda corpului 3 de armată. După pierderea luptei de la Megiddo în fața generalului britanic Edmund Allenby (en), a fost trimis la Istanbul.

Războiul de independență[modificare | modificare sursă]

La 29 decembrie 1919 il gasim la conferinta de pace de la Paris in calitate de consilier militar. La 23 aprilie 1920 devine membru al parlamaentului turc devenind deputat de Edirne

Moartea[modificare | modificare sursă]

A decedat in ziua de 25 decembrie 1973 la ora 16 si 5 minute și este înmormântat la Mausoleul de la Ankara

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liebmann, George W. Diplomacy between the Wars: Five Diplomats and the Shaping of the Modern World (London I. B. Tauris, 2008)


Lideri militari
Titlu nou Chief of Turkish General Staff
1920–1921
Succesor:
Fevzi Çakmak
Funcții politice
Predecesor:
Yusuf Kemal Tengirșenk
Minister of Foreign Affairs of Turkey
1922–1924
Succesor:
Șükrü Kaya
Predecesor:
Ali Fethi Okyar
Prime Minister of Turkey
1923–1924
Succesor:
Ali Fethi Okyar
Predecesor:
Ali Fethi Okyar
Prime Minister of Turkey
1925–1937
Succesor:
Celal Bayar
Predecesor:
Mustafa Kemal Atatürk
President of Turkey
1938–1950
Succesor:
Celal Bayar
Predecesor:
Emin Fahrettin Özdilek
Prime Minister of Turkey
1961–1965
Succesor:
Suat Hayri Ürgüplü
Funcții politice administrative
Predecesor:
Mustafa Kemal Atatürk
Leader of the Republican People's Party (CHP)
1938–1972
Succesor:
Bülent Ecevit