Irina Angelina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Irina Angelina (n. cca. 1181–d. 1208) a fost fiica [Imperiul Bizantin|împăratului bizantin]] Isaac al II-lea Angelos cu prima sa soție, probabil numită tot Irina și membră a familiei nobile Tornikes.[1]

Căsătorie și urmași[modificare | modificare sursă]

În 1193, Irina s-a căsătorit cu regele Roger al III-lea al Siciliei, însă acesta a murit la 24 decembrie 1193. Irina a fost capturată cu ocazia invaziei germane asupra Siciliei în 29 decembrie 1194 și recăsătorită în 25 mai 1197 cu ducele Filip de Suabia, membru al familiei Hohenstaufen și frate al împăratului Henric al VI-lea de Hohenstaufen. Ajunsă în Germania, ea a primit numele de Maria.

Tatăl său, care fusese depus de la conducerea Imperiului Bizantin de către fratele său Alexios al III-lea Angelos în 1195, a îndemnat-o să obțină sprijinul lui Filip de Suabia pentru reinstalarea sa ca împărat; fratele ei, Alexios, a petrecut o vreme la curtea cumnatului său Filip pe parcursul pregătirilor care se făceau pentru Cruciada a patra. Astfel, ea a avut o anumită influență în desfășurarea evenimențială a acestei cruciade, care a ajuns la Constantinopol și l-a adus pe fratele ei pe tronul bizantin în 1204, sub numele de Alexios al IV-lea.

Ea a fost descrisă de către poetul german Walther von der Vogelweide ca fiind "trandafirul fără spin, porumbelul fără pată".

Filip și Irina au avut patru fiice:

  • precum și doi fii, Reinald și Frederic, care au murit imediat după naștere.

După asasinarea soțului ei la 21 iunie 1208, Irina - pe atunci însărcinată - s-a retras la castelul din Hohenstaufen. Acolo, două luni mai târziu, la 27 august, a dat naștere unei fiice, numite Beatrice Postuma; însă atât mama, cât și fiica au murit la scurtă vreme după aceea. Irina a fost înmormântată în mausoleul familial al Hohenstaufenilor din mănăstirea abației din Lorch, alături de fiica și de fiii ei.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • O city of Byzantium: annals of Niketas Choniates (trad. Harry J. Magoulias), Detroit, Wayne State University Press, 1984.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Charles Cawley, Medieval Lands, Byzantium (1057-1204).

Legături externe[modificare | modificare sursă]