Ion Pavalache

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Pavalache
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiedirijor Modificați la Wikidata

Ion Pavalache (n. 24 iunie 1927, Chișinău -- d. 5 noiembrie 2007, Iași) a fost un dirijor și maestru român de cor.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău, apoi la Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București (1947-1952) cu Ioan Chirescu (solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Marțian Negrea (contrapunct), Tudor Ciortea (analize), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Harry Brauner (folclor), Dumtru Botez și I. Vicol (dirijat) [1]. Activitatea sa s-a împărțit între sfera concertistică și cea didactică.

Ion Pavalache a desfășurat o bogată activitate de organizare și conducere ca asistent la Conservatorul din București, corist (1952-1958), secretar muzical la Filarmonica bucureșteană "George Enescu" (1952-54) și la Opera Română din București (1954-1956), precum și ca dirijor al Corului Operei (1958-1968) și ca director al Operei Române din Iași (1968-1975). I-a urmat lui G. Pascu la conducerea Corului "Gavriil Musicescu" al Filarmonicii de Stat "Moldova" din Iași timp 32 de ani (1958–1990). A inițiat și a pregătit corurile reunite ale Operei și Filarmonicii ieșene, "reușind să impună ansamblul între cele mai valoroase coruri de filarmonică din România [2]". Pe deasupra, a fondat și a condus (1970-2007) Corul "Camerata" al profesorilor (Casa corpului didactic) din Iași.

Ion Pavalache a susținut nenumărate concerte corale și vocal-simfonice. A contribuit "la lărgirea considerabilă a repertoriului vocal-simfonic al Filarmonicii ieșene, la formarea gustului publicului pentru genul coral a capella pe scenele româneșți și europene" [3] (turneul în Franța, Belgia, Olanda, Italia, Germania, ș. a.). A colaborat "cu soliști și dirijori de referință [4]" (V. Cortez, Ion Baciu, Iosif Conta, A. Bișoc, S. Diamant, ș. a.). A realizat numeroase înregistrări (radio, TV, disc) și a compus piese muzicale. În calitate de profesor (1960-2007), "Maestrul Pavalache a activat la Conservatorul bucureștean (Universitatea Națională de Muzică București) apoi la Conservatorul din Iași (Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași)" [3].

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • Meritul cultural, clasă I
  • Steaua Republicii România
  • Membru de onoare "Société musicale française Georges Enesco"
  • Cetățean de onoare al orașului Villeréal, France

Discografie[modificare | modificare sursă]

  • Béla Bartók, Cantata profana (Electrecord FE 81-011)
  • George Enescu, Vox maris (Electrecord FE 81-011 — Marco Polo 8. 223142)
  • Gavriil Musicescu, Coruri pe versuri populare (Electrecord 433/71)
  • Constantin Palade, Poem vocal-simfonic, versuri de N. Labiș (Electrecord 433/77)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ S. Buzilă, Interpreți din Moldova. Lexicon enciclopedic (1460-1960), Chișinău, 1996.
  2. ^ B. Prelipcean, Director general la Filarmonica de Stat "Moldova" din Iași, 2005.
  3. ^ a b Ibidem.
  4. ^ Evenimentul, 10 noiembrie 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]