Ion Lazu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Lazu
Date personale
Născut (84 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Frați și suroriGeorges Lazu, stabilit în G.D. Luxembourg
Căsătorit cuLidia Lazu (fostă Duță)
CopiiAndrei Laurențiu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, romancier eseist
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
StudiiGeologie-Geografie Universitatea din București
Activitatea literară
Opere semnificativeVeneticii, Rămășagul, Capcana de piatră, Ruptura, Scene din viața literară, Odiseea Plăcilor Memoriale

Ion Lazu (n. , Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova) este un prozator, eseist și poet român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Părinții săi: Grigore și Vera (născută Ciobanu), au fost proprietari agricoli, mici negustori. Pe linia mamei, se înrudește cu Ștefan Ciobanu, profesor de Istoria literaturii române vechi, director al Liceului Real Al. Russo din Chișinău, unul dintre artizanii Unirii din 1918, ulterior Ministrul Culturii și Cultelor. În martie 1944 familia scriitorului s-a refugiat din fața frontului, stabilindu-se în comuna Cireașov, jud. Olt. Școala primară o face în satul de adopțiune, apoi continua la Slatina clasele secundare la Școala Ionașcu și liceul Radu Greceanu (promoția 1956). În același an devine student la Facultatea de geologie-geografie a Universității București, pe care o absolvă în 1961, când devine geolog-prospector la o întreprindere de profil din capitală, unde a activat până la pensionare, în 1999, după 38 de ani de activitate neîntreruptă, practic în toate regiunile țării. Nu a fost membru de partid. Între 1996- 2007 este redactor șef la Editura Vinea.

În anul 1981 s-a căsătorit cu Lidia (n. 1953, fostă Duță), absolventă a Școlii populare de artă, secția Teatru, autoare a 10 volume de poezie. Au un fiu, Andrei Laurențiu, cu un Master în Informatică.

Opera[modificare | modificare sursă]

Ion Lazu a debutat cu poezii în revista Ateneu în decembrie 1964 și a continuat să publice sporadic versuri și proze scurte. Nu a publicat niciodată articole în presa comunistă. Ion Lazu a publicat în presa literară a ultimelor două decenii: cronici, interviuri, eseuri, evocări (Mircea Ciobanu, D. Alexandru, Cezar Baltag, G. Țărnea, Gabriela Negreanu, Dragoș Vrânceanu, Cornel Regman, Constanța Buzea etc), pagini de memorialistică. În ultimii 2-3 ani, pe blogul său a postat la rubrica "Scriitorul zilei" un număr de cca 500 prezentări ale marilor scriitori români, publicând apoi Calendarul scriitorilor români, vol. I, II, și III, cca 1900 pagini ed. TipoMoldova, 2014.

Operele cele mai importante[modificare | modificare sursă]

(cu referințe critice)

Rămășagul, roman, ed. Cartea românească 1979, Capcana de piatră, roman 1987, ed. Cartea românească, Veneticii, 2002, ed. Vinea, roman despre refugiul basarabenilor, Scene din viața literară; Ruptura; Odiseea Plăcilor Memoriale este jurnalul proiectului inițiat de Ion Lazu și a acțiunii luate pe cont propriu de a fixa în București plăci memoriale pentru cca 230 scriitori dispăruți. Este, după cum se exprima scriitorul Bedros Horasangian "Un fals jurnal și un metaroman deopotrivă în cel mai pur stil mirceahoriasimionesc, un text complex, aparent calat doar pe o idee generoasă."[3][4][5][6][7][8].

Proză[modificare | modificare sursă]

  • Ningea în ochii ei albaștri, schițe și povestiri, ed. Eminescu, 1970;
  • Despre vii, numai bine, roman, ed. Eminescu, 1971;
  • Blana de viezure, povestiri, Ed. Cartea românească, 1979;
  • Rămășagul, roman, Ed. Cartea românească, 1982;
  • Curtea interioară, roman, Ed. Albatros, 1983;
  • Capcana de piatră, roman, Ed. Cartea românească, 1987; ed. definitivă, 2013;
  • Veneticii, roman, Ed. Vinea, 2002; Veneticii, ediții definitive, 2009, 2014, ed. Ideea europeana; eLiteratura, 2018;
  • Ruptura, roman, Ed. Albatros, 2004; ed. defin., 2013
  • Sălbaticul, roman, Ed. Vinea, 2005;
  • Scene din viața literară, fragmente de jurnal, ed. Ideea Europeana, 2007;
  • Himera literaturii pe vremea terorii și după aceea, (coautor Ion Murgeanu), Curtea Veche, 2007;
  • Tinerețea pe sfârșite. Rămășagul, proză scurtă, Ed. TipoMoldova, 2012;
  • Odiseea plăcilor memoriale, Ed. Biblioteca Bucureștilor, 2012; ed. definitivă, Eikon, 2016;
  • Vreme închisă, jurnal 1979-1989, Ed. EuroPress, 2012;
  • Calendarul scriitorilor români, vol. I, II, III, ed. TipoMoldova, 2014; ed. definitivă, 2015.
  • Prieteni prin cărți, ed. TipoMoldova, 2015
  • Ecografia Fantasmei, Jurnale, 1, Ed. Semne, 2016;
  • Omul bun are timp pentru toate, Jurnale, 2, Ed. Semne, 2016
  • Nu putem pleca toți din România, eseuri, cronici, Ed. eLiteratura, 2018
  • În neatenția generală, jurnal, Ed. eLiteratura, 2019
  • Ecoul și Umbra, jurnale, Ed. eLiteratura, 2019
  • Câștigul și pierderea, Ed. eLiteratura, 2020
  • Centrul și marginea, Ed. eLiteratura, 2020
  • Satul de adoptiune, roman, ed. Junimea, 2022.

Poezie[modificare | modificare sursă]

  • Muzeul Poetului, elegii, Ed. Eminescu, 1981;
  • Poemul de dimineață, elegii, Ed. Vinea, 1996;
  • Cuvinte lângă zid, elegii, Ed. Vinea, 1999;
  • 101 poeme, colectia Ideal, 2011;
  • Eu scriu la lumina mâinii mele, Colecția Opera Omnia, Ed. TipoMoldova, 2012
  • Gâlceava sonetelor de la Neptun, în colaborare cu Gh. Istrate și Ion Murgeanu, Ed. eLiteratura, 2019

A editat o antologie din poezia lui Valeriu Ciobanu: "Haina de brumă", Ed. Minerva, 1984.

A editat o antologie lirică din opera lui Valeriu Ciobanu: ”Cântece de zgură”, Ed. Eykon, 2017

Literatură pentru copii[modificare | modificare sursă]

  • Întâmplări din pădure, povestiri, Ed. Ion Creangă, 1991; editia II-a, Ed.Ideea europeană, 2007;
  • Cartea lui Andrei, poezii, ed. Vinea, 2008.

Prezența în antologii[modificare | modificare sursă]

“Poezia pădurii” , 1999; “Spectre Lyrique”,1999; Biblioteca Argeș, 2007; Antologia sonetului românesc, 2009; Antologie de poezie română contemporană, 2014.

Lucrări în manuscris[modificare | modificare sursă]

Țara zvonurilor adevărate, Jurnal 2010; Îngânarea vieții, Jurnal 2011; Scriind mai departe, jurnal 2013; Vorbirea din gând, jurnal 2014; Fals tratat de evazionism, jurnal 2015; - Înainte, calm și drept, roman (de Francois Nourrissier), traducere de Lidia și Ion Lazu - Sonetele de la Neptun, în colaborare cu Gh. Istrate și I. Murgeanu, - Ofranda Mării, album de artă fotografică, - Oameni pe care i-am întâlnit, album de artă fotografică, .

Scenarii de film[modificare | modificare sursă]

- Vestea (Premiul I, 1970) - Câinele galben - Casa de sub pădure - Zapisul obenilor - Veneticii

Artă fotografică[modificare | modificare sursă]

  • Natura sculptează, Ed. Sport-Turism, 1984.[9]
  • Literaturile Bucureștiului", coautor. Editura MNLR, 2010.

Expoziții de artă fotografică[modificare | modificare sursă]

(în țară și în Luxemburg)

  • Oameni pe care i-am întâlnit
  • Pietre

Proiecte[modificare | modificare sursă]

Inițiator al Proiectului cultural "Plăci memoriale pentru marii scriitori dispăruți" (au fost fixate cca 200 plăci memoriale în București, în anii 2007-2009)[10];

Inițiator și responsabil al Proiectului "Scriitori încarcerați sub regimul comunist", 2008, proiect oprit în faza de finalizare.

(Inițiator al proiectului Școli sătești cu nume de scriitori, 2017.

Initiatorul și realizatorul Proiectului Placa centenara pentru cei 122 scriitori romani combatanti in Marele Război al Intregirii, 1914-1918.

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

Premii/Distinctii[modificare | modificare sursă]

Premii literare, pentru artă fotografică și premiul I pentru subiecte de film, cu Vestea, 1970.

Premiul Opera Omnia al Filialei proză a USR, 2015.

Cetățean de onoare al municipiului Slatina.

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Au referit despre autor și scrierile sale de început: Mircea Iorgulescu, Ovidiu Genaru; Marcel Pop Corniș, Dragoș Vrânceanu, Gh. Ungureanu, Marian Drăghici: Minima poetica, selectează Poemul de dimineață ptr. Primele 10 cărți ale deceniului 1990-2000.

Despre volumele de poezii:

Gheorghe Grigurcu, N. Prelipceanu, Ion Murgeanu, Cornel Regman, Dan Silviu Boerescu, Radu Voinescu, Mioara Bahna

Despre romanul RĂMĂȘAGUL:
Ion Groșan, Matei Albastru, Liviu Călin, Ilie Purcaru, Sorin Titel, Marian Victor Buciu, Felix Sima.  : : Despre romanul VENETICII:
- Aurel Gagiu; - Ion Murgeanu: Veneticii lui Ion Lazu, Meridianul românesc, 10 ian. 2004, pag. 20: „Cartea sa este un document de limbaj și cutumă.(...) Ea se adaugă marilor și necesarelor cărți ale acestui început de mileniu disperat și sfâșiat între globalizare și regionalizare.”;
- Bogdan Alexandru Stănescu: Despre realismul înșelător, Luceafărul, nr.10/ 19 martie 2003, p. 5 : „I.L experimentează fără a da senzația că o face, scrie un roman foarte bun fără a o pretinde și e modern fără a fi.”;

- Titus Vîjeu: Exerciții de neuitare, „O saga de familie dar și una cu memorabilă valoare națională. (...) O carte scrisă cu precizie de cronicar. Dar și cu sufletul unui scriitor capabil să distingă în ororile istoriei – mai vechi sau mai noi – acea lumină castă a speranței, fără de care existența noastră ca neam ar fi putut deveni o dureroasă amintire...”

- Radu Voinescu-..”Cred că cele mai bune pagini din Veneticii pot concura cu pagini memorabile din Donul liniștit, pentru că bântuie peste tot acel suflu de mare proză realistă. (...) I.L. a reușit un roman atât de bine scris încât va fi destul de greu să fie egalat și multă vreme va reuși să funcționeze ca un reper și chiar ca un mijloc de intimidare pentru cel care va încerca să abordeze cu mijloace literare acea epocă...”;

- Diana Iepure: Invazia Veneticilor, Jurnalul de Chișinău, anul VI, nr. 355/ 11 februarie 2005 2005, pag, 13;

- Florentin Popescu: Literatura ținuturilor pierdute, Sud, p. 5; Nicolae Oprea: Romanul familial, Ziua literară, 29 sept. 2003, p. II; Marcel Duță: De la realitate la ficțiune, R.R. Cultural;

- Mara Magda Maftei: Memorii ne-uitate, Viața Românească. Nr 3-4/ 2003, pag. 233-236;

- Marian Drăghici: Cronica cenaclului Euridice, Ziua literară, 22.06.2004; Interviu în Ziua literară; interviu la televiziunea Alfa.

- Petre Cichirdan: Paralele cu punct comun, Infoplus, anul VI, nr.142/ 7 oct. 2003, pag.5;

- Victor Rusu: Un venetic la Slatina, OltPress, pag. 2/ 3 iunie 2003.

- Stefan Dimitriu: ". Atât prin subiectul său, de un dramatism incontestabil, cât și prin frumusețea, profunzimea și autenticitatea scriiturii, romanul lui Ion Lazu se dovedește a fi o carte de pus pe raftul întâi al oricărei biblioteci."

- Constantin Stan „Nu-mi place să folosesc cuvinte mari, dar pentru mine Ion Lazu cu acest roman Veneticii a reprezentat realmente o mare surpriză: este o carte admirabilă, excepțională din toate punctele de vedere. Știm de-acum că nu subiectele mari fac literatura mare.

- Remus Valeriu Giorgioni: … "O scriitură doctă, pricepută, lucrată (se vede că e vorba de ediția definitivă a unei opere), un ton protocolar, un stil bine cumpănit, studiat, așezat, iată ce caracterizează până la urmă romanul lui Ion Lazu.(...)

- Ștefan Ion Ghilimescu: “… Curgător ca un fluviu mare și leneș, scris cu maximă atenție, și controlat sever la nivelul ideii, cumva situat la limita acurateței stilistice a unui duct vag simbolic, Veneticii este unul dintre primele 10 romane scrise la noi în ultimii douăzeci de ani.”

- Ileana Costea: Refugiul este o sfâșiere a eului profund. Iar pentru noi “veneticii” din Statele Unite romanul are un alt mesaj universal: este saga celui smuls din rădăcini și aruncat departe de pământul strămoșesc, “Mereu cu regretul în suflet.”

Nicolae Oprea: Romanul familial

Elisabeta Isanos: Istorie trăită la sânge,

Petru Ursache. Tonul major,

Tudor Cicu: Refugiul din Veneticii

Sânziana Batiște

Mariana Petrescu: Veneticii, un monument al literaturii române actuale, 2014;

Despre romanul RUPTURA:

- Alex Ștefănescu: Cărți noi: Ruptura. Rom. Literară, 2005; Horia Gârbea, Ruptura, în Ziua literară; Ion Murgeanu: Autopsie pe nervul iubirii, Luceafărul, : ”Între scriitorii cu activitate susținută în ultimul deceniu, I.L, deține un loc fruntaș dacă nu și mai mult; exponențialitatea sa îi conferă o originalitate tot mai rară azi printre naratori.”; Geo Vasile: Flagrant de sinceritate, Rom. Literară nr. 43/ 3-9 noiembrie 2004; Nicolae Ciobanu: Ruptura laziană, Melidonium, 2012. Sânziana Batiște: Ruptura..

Despre romanul SĂLBATICUL:

- Geo Vasile: Geologul, antierou și scrib, Rom. Lit. Nr.33/24-30 aug.2005, pag. 9;

- Ion Murgeanu: Geologul versus scriitorul, Meridianul românesc, California USA, 25 iunie 2005, pag.20;

- Ion Murgeanu: I.L.: Sălbaticul, Curierul de Vâlcea, oct. 2005, p. 19;

- Victor Ursu: Lansarea unui nou roman al scriitorului I.L. OltPres, 6 mai 2003, p. 2; V. Ursu. I.L își lansează noul său roman, OltPress, 30 mai 2003, p. 2;

- Dan Stanca: Un roman nostalgic, Rom. Liberă 23 oct. 2004, p. 15: ”I.L. face din drama refugiaților basarabeni o adevărată epopee..."

Despre SCENE DIN VIAȚA LITERARĂ:

- Ion Murgeanu: „O mare surpriză este pentru noi cartea prietenului nostru dl. Ion Lazu: Scene din viața literară. După ce credeam că, altcum spus., epuizasem autorul. Descoperim în micul volum de nici 200 de pagini, apărut la Editura Ideea Europeană, o artă poetică discretă, sau, în raport cu idealul, i-am putea spune chiar, „smerită”.

- Magda Ursache: Prozatorul deține cele trei calități „de bază”: memorie, fantezie, spirit de observație, fără a mai pune la îndoială combustibilul, talentul. Binecuvîntat astfel, îi este ușor să monteze scene de viață literară.

- Mircea Radu Iacoban: „Acest colorat ‚a fost odată’ propus de Ion Lazu prilejuiește întâlnirea cu o tipologie de-a dreptul pitorească și oferă istoriei literare sumedenie de amănunte-argument pentru mai exacta conturare a portretelor scriitoricești. Bună carte!"

Despre HIMERA LITERATURII au scris:

- Gh. Istrate: Oglinda literară;

- Marian Drăghici (Viața românească);

- Magda Ursache : Cazu-Lazu (Argeș),

- Elisabeta Isanos. Vieți paralele (Actualitatea literară);

- Victoria Milescu (Sud);

- Horia Gârbea

Tudor Cicu: Alergând după o himeră, ed. Rafet, 2012

- Ana Dobre, Monica Mureșan. Etc.

Despre VREME ÎNCHISĂ, jurnal 1979-1989, ed. EuroPress, 2012

- Mara Magda Maftei: Jurnal din vremuri amarnice, ProSaeculum, 2016;

- Vasile Spiridon: Norii vin de la răsărit, Convorbiri literare, 2015

- Tudor Cicu: Vreme închisă, 2014;

Despre ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE:

- Nicolae Manolescu, în România literară nr.4, 2014

- Bedros Horasangian: Istoria literaturii române prin plăci memoriale, Contemporanul, 2013

- Radu Voinescu: Memoria orașului, Luceafărul de dimineață, 2013

- C. Stănescu, Cultura

- Magda Ursache: Lista de piatră; Despre scriitorii cu pension; Devotat, Lazu ( Noi vrem cuvânt, ed. Eikon, 2015)

- Radu Cange: Viața din spatele unei plăci memoriale, Conta, 2013;

- Florin Mihăilescu: Urmele vieții, ProSaeculum, 2014; rev. Steaua;

Doru Moțoc: O carte excepțională: Odiseea plăcilor memoriale de Ion Lazu

- Florentin Popescu

- Constantin Coroiu: O lume de mișcătoare suflete moarte, Cultura, 2013

- Ileana Costea

- Liana Nicolae: Ghid de orientare urbană, Dilema veche, 2013

- Cristina Manole, în Observatorul cultural

- Elena Armenescu:

Despre CALENDARUL SCRIITORILOR ROMÂNI, vol I, II, III, 2010 pag., ed. TipoMoldova, 2014;

- Florentin Popescu: Solidarizarea de breaslă ca modus vivendi, 2014;

ECOGRAFIA FANTASMEI. Carte de vise, jurnal 1990-1996, ed. Semne, 2016;

OMUL BUN ARE TIMP PENTRU TOATE, jurnal 1997-2000, ed. Semne, 2016

- Genoveva Logan: Hronicul omului bun, Luceafărul de dimineață, 2017;

- Gabriel Coșoveanu, La pas de geolog, printre scriitori, România literară, mai 2017;

- Ștefan Dimitriu: Recuperarea vorbirii din gând, Argeș, 2017

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Bedros Horasangian, "Istoria literaturii romane prin placi memorial", Contemporanul – idee europeana, Anul XXIV, Nr. 3(732), Martie 2013, p. 12. http://www.contemporanul.ro/wp-content/uploads/2013/03/martie_2013_rev-fin-reader.pdf Arhivat în , la Wayback Machine.
  4. ^ Nicolae Manolescu, "Cercul scriitorilor dispăruți", Editorial, Romania Literara, Nr. 4, 2013. http://www.romlit.ro/cercul_scriitorilor_disprui[nefuncțională]
  5. ^ Radu Voinescu, Memoria orașului, Luceafarul de dimineață, Nr. 2, 2013. http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=4339&editie=174
  6. ^ Magda Ursache, “CUM STĂM CU MEMORIA NAȚIONALĂ? CATASTROFAL!!! SURPRIZELE POSTERITĂȚII SAU LISTA DE MARMORĂ”, 25 februarie 2013. http://leo-butnaru.blogspot.com/2013/02/cum-stam-cu-memoria-nationala.html
  7. ^ Liliana Nicolae, Ghid de orientare urbană - cum descoperim Bucureștiul? - Odiseea plăcilor memorial, Dilema Veche, nr. 489, 27 iunie-3 iulie 2013. http://dilemaveche.ro/sectiune/singular-plural/articol/ghid-orientare-urbana-cum-descoperim-bucurestiul Arhivat în , la Wayback Machine.
  8. ^ Cristina Manole, Secvențe din viața literaturii române, Observator Cultural, Nr. 740 din 19.09.2014. http://www.observatorcultural.ro/*articleID_28254-articles_details.html
  9. ^ Trovanții - Natura sculptează, Ed. Sport-Turism, 1984 https://plus.google.com/photos/110976980121880996413/albums/5679417963853478833?banner=pwa
  10. ^ Ion Lazu,"Odiseea plăcilor memoriale", Biblioteca Metropolitană București, 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]