Ion Aldea Teodorovici
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Aldea Teodorovici (n. 7 aprilie 1954, Leova, Republica Moldova - d. 29 octombrie 1992, Coşereni, România) a fost compozitor şi cântăreţ român.
Cuprins |
[modifică] Date biografice
Ion Aldea Teodorovici s-a născut în 1954, de Buna-Vestire, în orăşelul Leova. Dragostea faţă de muzică i-a fost cultivată de părinţi. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada de ocupaţie sovietică, a trebuit să se retragă din biserică, să-şi ascundă în sine credinţa în Dumnezeu care, precum zicea Ion într-un interviu, îi dă omului putere să supravieţuiască şi să devină, pur şi simplu, artist, ca să nu fie persecutat de nimeni. Câţiva ani, părintele său e solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, medic, se întoarce acasă, în orăşelul Leova, unde lucrează ca profesor de muzică şi conduce corul Şcolii moldoveneşti nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moştenit dragostea faţă de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Şi tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara şi pianul. Fratele său, Petre Teodorovici, devenit şi el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca şi fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată.
Mama sa îl aduce la Chişinău, la Şcoala de Muzică „Eugeniu Coca” (astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, în 1969, se înscrie la "Şcoala medie de muzică" din Tiraspol, unde studiază saxofonul şi pe care o absolvă în 1973. Este înrolat în armata sovietică în oraşul Zaporojie; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostaşi, cântecul „Crede-mă, iubire”, intepretat de Sofia Rotaru şi semnat de tânărul compozitor Ion Aldea Teodorovici.
Din 1975 şi până în 1981, când devine student la Facultatea de compoziţie şi pedagogie a Conservatorului "G. Musicescu" din Chişinău, activează în cadrul formaţiei de muzică uşoară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor şi solist. Tot în aceşti ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el şi fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceaţa şi amarul succesului.
Ion îşi duce steaua şi crucea mai departe, în seri albastre, împreună cu Doina Marin, cu care se căsătoreşte în 1981. Tot atunci, duetul Doina şi Ion este lansat la o seară de creaţie a poetului Grigore Vieru. Fiind respins la Radio şi Televiziune, Ion ia ghitara în braţe şi porneşte împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră.
Împreună cu soţia sa, a militat pentru unirea Basarabiei cu România. Imediat după revoluţie au început activ propaganda pentru unire şi pentru introducerea limbii române în Basarabia. Soţii Doina şi Ion Aldea Teodorovici sunt aceia care după revoluţia din decembrie 1989 au cântat primii despre limba română, Eminescu (pe care l-au reintrodus astfel în cultura basarabeană).
În 1991, au cântat la Marea Adunare Naţională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: "Vin aici direct din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, să vă aduc salutul libertăţii noastre". În mai 1992, împreună cu poeţii Grigore Vieru şi Adrian Păunescu, au cântat în faţa luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul.
În noaptea de 29/30 octombrie 1992 au fost asasinaţi. Maşina în care se deplasau spre Chişinău a intrat într-un copac în apropierea localităţii Coşereni, la 49 de kilometri de capitala României. În maşină se aflau patru persoane, şoferul şi însoţitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Doina şi Ion aflaţi pe bancheta din spate au fost striviţi între greutatea maşinii şi copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie naţională. Cu toate acestea autorităţile nu au făcut dreptate morţilor, catalogând totul drept un nefericit accident în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă.[1]
[modifică] Opera
Ion Aldea Teodorovici a scris peste 300 de cântece patriotice, lirice, pentru copii.
[modifică] Muzică pentru filme
- "Iona"
- "Disidentul"
- "Ce te legeni, codrule"
[modifică] Piese de teatru
- "Fântână Anghelinei" - dram. A. Burac
- "Dragă, consăteanule" - dram. Gh. Malarciuc
- "Abecedarul" - dram. D. Matcovschi
- "Tata" - dram. D. Matcovschi
- "Pomul vietii" - dram. D. Matcovschi
A scris muzică instrumentală, "Rapsodie"; variaţii pentru pian, cvintet pentru coarde.
[modifică] Distincţii
- Laureat al premiului "Boris Glavan"
- Laureat al festivalului al XII al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova
- Artist Emerit din R. Moldova
- 1993 Post mortem a fost decorat cu Ordinul Republicii.
[modifică] Referiri la Ion Aldea Teodorovici
- Boris Parii. Ion şi Doina. Doina şi Ion. Album. Ch., FC "Basarabia", 1993
- Serafim Buzilă. Interpreţi din Moldova. Enciclopedie. Ch., Ed. Arc, Museum 1996; Reeditare 1999.
- Iurie Colesnic (Editor). Chişinău. Enciclopedie. 1997.
- Silvia Bogdănaş. Ion şi Doina vor fi eternizaţi în bronz. Flux. Cotidian Naţional. 1998, 29 iulie
- Eugenia Marin, Ion şi Doina. Flux. 1998, 30 Oct.
- Tudor Ţopa. Localităţile Moldovei. Enciclopedie. vol. 3. Chişinău
- Petru Soltan. Calendar Naţional. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. 2008
- Valerian Ciobanu-Vieru. Popas la Valea Adîncă. Chişinău. Pontos, 2005
- Valerian Ciobanu-Vieru. Să zbori din nou//Din lutul iubirii. Chişinău. Pontos. 2007, p. 15
- Gheorghe Ion Marin. Misiuni şi destine, Chişinău. Pontos. 2008
- Alex Găină. Гостинная: Форум: Глобальная демократическая волна: Стукачи)Гостинная: Форум: Глобальная демократическая волна: Стукачи)]
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legăturii externe
- ro Biografie
- ro Biografie Aldea Teodorovici Ion şi Doina
- ro Doina & Ion Aldea Teodorovici Eminescu
- ro Ion şi Doina Aldea Teodorovici
- ro Moartea soţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici
- ro Interviu cu Cristi Aldea–Teodorovici
- ro Ion si Doina Aldea–Teodorovici: viata de dupa moarte
- ro Galerie foto
