Ioan Rațiu

Dr. Ioan Rațiu
Dr. Ioan Rațiu
Născut	19 august 1828 Turda
Decedat	4 decembrie 1902 Sibiu
Rezidență	Transilvania, Imperiul Habsburgic, Austro-Ungaria
Naționalitate	română
Domeniu	avocat, om politic
Alma Mater	Turda, Cluj, Blaj, Budapesta, Viena Doctor în drept al Universității din Budapesta
Organizații	Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania
Soție	1. Ana-Nina Rațiu 2. Emilia Orghidan
Copii	1. fără copii 2. Emilia-Nina, Aurel-Ioan, Felicia-Eugenia, Dorina, Ioan-Iancu
Religie	greco-catolică
modifică

Semnatarii Memorandumului
Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, Dr. D.O.Barcianu, Gherasim Domide, Dr. Teodor Mihali, Dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patița
Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băsești, Dr. Ioan Rațiu, Dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Comșa, Septimiu Albini

Dr. Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda - d. 4 decembrie 1902, Sibiu), nepot de frate al lui Vasile Rațiu, a fost un om politic român transilvănean, avocat, unul din întemeietorii Partidului Național Român din Transilvania, al cărui președinte a fost între 1892-1902. A fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat în 28 mai 1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania.

Studiile și activitatea [modificare]

Este descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.

Studiile primare le-a urmat la prima școală românească din Turda, înființată în anul 1785 în casele Bisericii Greco-Catolice din Turda Nouă. Școala purta titulatura de „Școala împărătească", fiind subvenționată de către Împăratul Iosif al II-lea și sprijinită de către Episcopul Ioan Bob.

Studiile medii le-a efectuat la Gimnaziul Greco-catolic din Blaj și la Liceul Piarist din Cluj, iar în 1847 a fost admis la seminariul teologic din Blaj, de unde episcopul Ioan Lemeni l-a trimis la seminariul central din Budapesta. În anul 1848 Ioan Rațiu a organizat o legiune împreună cu fratele său Partenie, verii săi primari Ioan Rațiu (Tribunul) și Nicolae Mureșan (martir pașoptist) și Alexandru Arpadi (martir pașoptist), al cărei comandant a fost căpitanul cezaro-crăiesc Gratze. Această legiune a fost implicată în mai multe lupte contra armatelor revoluționare maghiare, mai ales în iulie 1848, în lupta împotriva baronului Farkas Kemeny, colonel, militar de carieră, care a fost înfrânt și scos din Munții Apuseni.

După revoluție, în anul 1850, Ioan Rațiu a început studiul dreptului la Viena, de unde s-a întors în 1854 la Pesta, unde a urmat doctoratul in drept. A obținut titlul de doctor in drept in anul 1857 la Budapesta cu teza: Theses ex universa jurisprudentia et scientiis politicis.

A început avocatura la Budapesta, apoi a activat la Cluj, iar în 1860 s-a înscris în baroul Sibiu, unde și-a deschis propriul cabinet.

Bibliografie [modificare]

Nicolae Josan, "Un bărbat pentru istorie - Dr. Ioan Rațiu", Editura Progresul Românesc, București ,1992.
Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006.
Broșura Istoria Familiei Rațiu redactată de "Centrul Rațiu pentru Democrație" Turda (fosta "Fundație Rațiu"), Editura RH Printing, București, 2010.
Ioan Gheorghe Rațiu, Biserica Rățeștilor din Turda Veche.
Dr. Ioan Ratiu si Emilia Ratiu "Corespondenta II. Scrisori primite, 1896 - 1919 " Bucuresti, RH Printing and Publishing, 2002 - L 8 >
Dr. Ioan Rațiu By: Ciura, Alexandru. IN: Transilvania; vol. 59 Language: Romanian
Rolul dr. Ioan Ratiu in miscarea memorandista By: DARABAN, Alexandru. Cluj-Napoca : [s.n.]. 1998. 01/01/1998 351 f. 31 cm. Language: Romanian
Dr. Ioan Rațiu (1828-1902) : 50 de ani din luptele naționale ale românilor ardeleni By: Georgescu, Ioan. Sibiu : Tipografia "Foaia Poporului". 1928. 01/01/1928 224 p. il., facs., [1] f. portr. 24 cm Language: Romanian
Amintiri din viața marelui român dr. Ioan Rațiu : din manuscrisul decedatului profesor Mihail Strajan Odorheiu : Institutul de Arte Grafice "Minerva". 1930. 01/01/1930 25 p. 23 cm. Language: Romanian
Corespondență Dr. Joan Rațiu și Emilia Rațiu. Corespondență, București, Ed. Progresul Românesc

Vezi și [modificare]

Legături externe [modificare]

[1], Istoria familiei Rațiu
[2], Statuia Dr. Ioan Rațiu din Turda
[3], Chemarea - articol din 1930
[4], Cine a fost Ioan Rațiu
[5], Ion Augustin Nicolae Ratiu
[6], Personalitatea lui Dr. Ioan Ratiu
[7], 13 ani fără Ion Rațiu
[8], Gradinita "Dr.Ioan Ratiu"
[9], Enciclopedia României, Ioan Rațiu
[10], Biroul Dr-lui Ioan Rațiu
[11], Call for Researchers: The Ion Ratiu and Viorel Tilea Archives
[12], Pledoarie pentru cauza romanilor transilvaneni: “Existenta unui popor nu se discuta, ci se afirma”

Galerie de imagini [modificare]

Dr. Ioan Rațiu la 70 de ani (1898)
Statuia Dr. Ioan Raţiu
din Turda
Piața 1 Decembrie 1918
Statuia Dr. Ioan Raţiu
din Turda
Inscripție
Piața 1 Decembrie 1918
Tabloul lui Dr. Ioan Raţiu
de la
Biserica Răţeştilor
din Turda
Str.Gh.Lazăr nr.19
Casa memorială „Dr. Ioan Rațiu” din Turda
Inscripție comemorativă
(str.Dr.I.Raţiu nr.71)
Placa informativa
Bustul Dr. Ioan Raţiu
din Alba Iulia
Biserica dintre Brazi, Sibiu
Mormant Dr. Ioan Raţiu, Biserica dintre Brazi, Sibiu
Casa în care a trăit ultimii doi ani din viață Dr. Ioan Raţiu, Bd. Victoriei, Sibiu, Clădire din 1900 ridicată de Julius Bielz
Palatul Eforiei (Fundația Familiei Raţiu) Bisericii Greco-Catolice din Turda Veche, 1892
Frontonul in stil baroc al Palatului Eforiei Bisericii Greco-Catolice din Turda Veche
Prima scoală confesională românească din Turda Veche, 1874
Placa memorandiștilor, Palatul Reduta, Cluj-Napoca
Sala procesului Memorandului, Palatul Reduta (Muzeul Etnografic al Transilvaniei), Cluj-Napoca
Clădirea principală a închisorii din Szeged, construită în anul 1883, în care a fost închis Dr. Ioan Raţiu
"Doina lui Rațiu" de Viora Magdu, Dreptatea, Timișoara, 07(19). 01. 1895