Papa Ioan Paul I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Paul I (Albino Luciani, 17 octombrie 1912 – 28 septembrie 1978) a fost papă al Bisericii Catolice între 26 august şi 28 septembrie 1978, pontificatul său fiind unul dintre cele mai scurte din istorie. Vezi şi anul celor trei papi.
| Nume | Albino Luciani |
| Început de pontificat | 26 august 1978 |
| Final de pontificat | 28 septembrie 1978 |
| Predecesor | Ioan XXIII |
| Succesor | Ioan Paul II |
| Născut | 17 octombrie 1912 Canale d'Agordo, Italia |
| Decedat | 28 septembrie 1978 Palatul Apostolic, Statto della Citta del Vaticano |
Papa Ioan Paul I (în latină Ioannes Paulus PP. I), născut Albino Luciani (17 octombrie 1912 – 28 septembrie 1978), a fost papă al Bisericii Romano-Catolice şi suveran al Oraşului Vatican între 26 august 1978 şi 28 septembrie 1978. Pontificatul său, cuprinzand numai 33 zile, a reprezentat unul dintre cele mai scurte pontificate din istoria papalităţii, dând naştere celui mai recent “an al celor trei papi”. În contrast cu acest fapt, cel care i-a urmat şi care i-a împărtăşit titulatura papală, Papa Ioan Paul al II-lea, urma să deţină unul dintre cele mai lungi pontificate din istoria papalităţii. Întrucât a murit prea devreme pentru a putea lăsa în urma sa o moştenire de substanţă în ceea ce priveşte viaţa şi dezvoltarea Bisericii, Papa Ioan Paul I este adesea comparat, datorită prieteniei sale cordiale şi a smereniei de care dădea dovadă, cu “Bunul Papă Ioan”, popularul papă Ioan XXIII. Ioan Paul I a fost primul papă din istorie care şi-a ales un nume dublu, prin aceasta realizând un act de onoare în cinstea celor doi predecesori ai săi direcţi, Papa Ioan XIII şi Papa Paul VI. Totodată, el a fost primul, şi până în momentul de faţă singurul, papă care a utilizat formula “întâi” în titulatura oficială a numelui său.
Cuprins |
[modifică] Biografia
[modifică] Date preliminare. Alegerea ca pontif
Albino Luciani (papa care zâmbea totdeauna) s-a născut la data de 17 octombrie 1912, în Forno de Canale (actualul oraş Canale d'Agordo, în provincia Belluno, regiunea Venetto, în nordul Italiei. A fost fiul lui Giovanni Luciani şi al soţiei sale Bortola Tancon. A avut o soră, pe nume Nina şi un frate pe nume Edoardo. A fost educat la seminariile minor şi major ale diocezei de Belluno şi ordinat ca preot al Bisericii Romano-Catolice la data de 7 iulie 1935. ulterior, lui Luciani i-a fost conferit titlul de doctor în Teologie Sacră al Universităţii Pontificale Gregoriene din Roma. A slujit ca vice-rector al seminarului diecezan din 1937 şi până în 1947, totodată predând noţiuni de teologie dogmatică, teologie morală, drept canonic şi artă sacră. În anul 1948 a fost numit pro-vicar general şi în 1958 vicar general al diocezei sale, înainte de a fi numit episcop de Vittorio Veneto, în anul 1958, de către papa Ioan XXII. Ca episcop, a participat la toate sesiunile Conciliului II Vatican (1962-1965). La data de 15 decembrie 1969 a fost numit patriarh al Veneţiei de către papa Paul VI, începând să conducă eparhia în mod efectiv începând cu data de 3 februarie 1970. În cadrul Consistoriului din 5 martie 1973, papa Paul VI l-a ridicat la rangul de cardinal. Ioan Paul I a fost o persoană tăcută, modestă, cu un simţ al umorului extrem de amical. În cadrul mesajului din cadrul slujbei Angelus (“Îngerul Domnului”) din 27 august, rostit în prima sa zi de pontificat, el a impresionat întreaga lume prin prietenia sa naturală. O altă trăsătură de caracter ce i-a impresionat pe catolici a fost smerenia sa deosebită, un prim exemplu constând în ruşinea pe care a simţit-o atunci când papa Paul VI şi-a luat stola şi a aşezat-o pe umerii lui Luciani, în timp ce acesta era cardinal. Ioan Paul I îşi aminteşte acest moment în primul său Angelus: “Papa Paul VI m-a făcut să înroşesc până la rădăcinile firelor de păr, în prezenţa a 20.000 de oameni, pentru că şi-a dat jos stola şi a aşezat-o pe umerii mei. Niciodată nu am înroşit atât de mult”.
[modifică] Conclavul din August 1978
[modifică] Un nou papă, noi reguli
[modifică] Stema pontificatului. Explicaţie
Fundalul stemei este albastru, peste care se înalţă munţii italieni în şase secţiuni descrescente argintii, începând cu partea superioară, desenul grafic cuprinsând în extremitatea superioară trei stele aurii cu cinci colţuri; Scaunul patriahal al Sfântului Marcu este prezentat pe un fundal argintiu, leul înaripat, simbolul Evanghelistului Marcu, ţinând o carte cu inscripţia 'PAX TIBI MARCE EVANGELISTA MEUS (PACE ŢIE, EVANGHELISTUL MEU MARCU"). Interpretarea simbolistică a acestei steme este următoarea: Culorile de fundal care predomină în cadrul acestei steme sunt albul şi albastrul, de asemenea culori marine, care indică reînnoirea lumii prin actul Învierii lui Iisus Hristos (albul) şi călăuzirea eternă a lumii prin Providenţa Sfintei Treimi (albastrul). Simbolul leului trimite în mod evident înspre imaginea Sfântului Apostol şi Evanghelist Marcu, a cărui simbol este încă din primele secole creştine. Binecuvântarea divină înscrisă pe Evanghelia pe care leul o poartă reprezintă confirmarea actului de propovăduire evanghelică pe care Sfântul Evanghelist a dus-o la final cu atâta credincioşie. Evidenţierea celor trei stele indică perfecţiunea şi strălucirea trinitară, cele cinci colţuri ale stelelor reliefând perfecţiunea unitară în ansamblul perfecţiunii trinitare totalizatoare. Prin contrapunerea celor şase munţi, este inclus în descriere planul terestru, întreaga imagine reprezentând un dialog al lumii cereşti trinitare cu lumea pământească, ce aspiră spre înălţimile virtuţilor (simbolul muntelui) şi înălţarea prin credinţă la înţelegerea tainei credinţei (simbolul stelei). Întreaga descriere grafică se fundamentează pe simbolurile papale clasice, tiara papală cu cele trei coroane (triregnum) şi cele două chei, care simbolizează darul pe care Iisus Hristos i l-a conferit lui Petru, ca vicar al său, de a lega şi dezlega atât pe cele pământeşti, cât şi pe cele cereşti, în legătura şi comuniunea indisolubilă cu Fiul lui Dumnezeu şi cu Biserica Universală.
[modifică] Decesul
La doar 33 de zile după alegere, Papa Ioan Paul I a murit subit. Vaticanul a declarat oficial că papa a murit de infarct miocardic[1], diagnostic care însă nu este bazat pe rezultatul unei autopsii. Lipsa unei autopsii a condus la apariţia unor teorii ale conspiraţiei[2] privind decesul papei, în ciuda faptului că neefectuarea unei autopsii este practica obişnuită la Vatican în cazul decesului unui papă, şi chiar legea Vaticanului interzice efectuarea acestei operaţiuni.
[modifică] Note de subsol
- ^ 1978: Catholics mourn Pope's death. BBC. Accesat la data de 2008-03-10.
- ^ Eugene Kennedy (5 noiembrie 1989). Was the Pope Murdered? (în engleză). New York Times. Accesat la data de 2008-03-10.
[modifică] Legături externe
- la it Scrieri
| Predecesor: Papa Paul al VI-lea |
IOANNES PAVLVS PP. I 1978 |
Succesor: Papa Ioan Paul al II-lea |
Petru • Lin • Anaclet • Clement I • Evarist • Alexandru I • Sixt I • Telesfor • Hygin • Pius I • Anicet • Soter • Eleuteriu • Victor I • Zefirin • Calixt I • Urban I • Ponţian • Anteriu • Fabian • Corneliu • Lucius I • Ştefan I • Sixt al II-lea • Dionisiu • Felix I • Eutichie • Caius • Marcelin • Marcel I • Eusebiu • Miltiade • Silvestru I • Marcu • Iuliu I • Liberiu • Damas I • Siriciu • Anastasie I • Inocenţiu I • Zosim • Bonifaciu I • Celestin I • Sixt al III-lea • Leon cel Mare • Ilarie • Simpliciu • Felix al III-lea • Gelasius I • Anastasie al II-lea • Simachus • Hormisdas • Ioan I • Felix al IV-lea • Bonifaciu al II-lea • Ioan al II-lea • Agapet I • Silveriu • Vigilius • Pelagius I • Ioan al III-lea • Benedict I • Pelagius al II-lea • Grigore cel Mare • Sabinianus • Bonifaciu al III-lea • Bonifaciu al IV-lea • Deusdedit • Bonifaciu al V-lea • Honoriu I • Severinus • Ioan al IV-lea • Teodor I • Martin I • Eugen I • Vitalian • Adeodat al II-lea • Donus • Agaton • Leon al II-lea • Benedict al II-lea • Ioan al V-lea • Conon • Sergiu I • Ioan al VI-lea • Ioan al VII-lea • Sisiniu • Constantin • Grigore al II-lea • Grigore al III-lea • Zaharia • Ştefan al II-lea • Paul I • Ştefan al III-lea • Adrian I • Leon al III-lea • Ştefan al IV-lea • Pascal I • Eugen al II-lea • Valentin • Grigore al IV-lea • Sergiu al II-lea • Leon al IV-lea • Benedict al III-lea • Nicolae I • Adrian al II-lea • Ioan al VIII-lea • Marin I • Adrian al III-lea • Ştefan al V-lea • Formosus • Bonifaciu al VI-lea • Ştefan al VI-lea • Roman • Teodor al II-lea • Ioan al IX-lea • Benedict al IV-lea • Leon al V-lea • Sergiu al III-lea • Anastasie al III-lea • Lando • Ioan al X-lea • Leon al VI-lea • Ştefan al VII-lea • Ioan al XI-lea • Leon al VII-lea • Ştefan al VIII-lea • Marin al II-lea • Agapet al II-lea • Ioan al XII-lea • Leon al VIII-lea • Benedict al V-lea • Ioan al XIII-lea • Benedict al VI-lea • Benedict al VII-lea • Ioan al XIV-lea • Ioan al XV-lea • Grigore al V-lea • Silvestru al II-lea • Ioan al XVII-lea • Ioan al XVIII-lea • Sergiu al IV-lea • Benedict al VIII-lea • Ioan al XIX-lea • Benedict al IX-lea • Silvestru al III-lea • Benedict al IX-lea • Grigore al VI-lea • Clement al II-lea • Benedict al IX-lea • Damasus al II-lea • Leon al IX-lea • Victor al II-lea • Ştefan al IX-lea • Nicolae al II-lea • Alexandru al II-lea • Grigore al VII-lea • Victor al III-lea • Urban al II-lea • Pascal al II-lea • Gelasius al II-lea • Calixt al II-lea • Honoriu al II-lea • Inocenţiu al II-lea • Celestin al II-lea • Lucius al II-lea • Eugen al III-lea • Anastasie al IV-lea • Adrian al IV-lea • Alexandru al III-lea • Lucius al III-lea • Urban al III-lea • Grigore al VIII-lea • Clement al III-lea • Celestin al III-lea • Inocenţiu al III-lea • Honoriu al III-lea • Grigore al IX-lea • Celestin al IV-lea • Inocenţiu al IV-lea • Alexandru al IV-lea • Urban al IV-lea • Clement al IV-lea • Grigore al X-lea • Inocenţiu al V-lea • Adrian al V-lea • Ioan al XXI-lea • Nicolae al III-lea • Martin al IV-lea • Honoriu al IV-lea • Nicolae al IV-lea • Celestin al V-lea • Bonifaciu al VIII-lea • Benedict al XI-lea • Clement al V-lea • Ioan al XXII-lea • Benedict al XII-lea • Clement al VI-lea • Inocenţiu al VI-lea • Urban al V-lea • Grigore al XI-lea • Urban al VI-lea • Bonifaciu al IX-lea • Inocenţiu al VII-lea • Grigore al XII-lea • Martin al V-lea • Eugen al IV-lea • Nicolae al V-lea • Calixt al III-lea • Pius al II-lea • Paul al II-lea • Sixt al IV-lea • Inocenţiu al VIII-lea • Alexandru al VI-lea • Pius al III-lea • Iulius al II-lea • Leon al X-lea • Adrian al VI-lea • Clement al VII-lea • Paul al III-lea • Iulius al III-lea • Marcel al II-lea • Paul al IV-lea • Pius al IV-lea • Pius al V-lea • Grigore al XIII-lea • Sixt al V-lea • Urban al VII-lea • Grigore al XIV-lea • Inocenţiu al IX-lea • Clement al VIII-lea • Leon al XI-lea • Paul al V-lea • Grigore al XV-lea • Urban al VIII-lea • Inocenţiu al X-lea • Alexandru al VII-lea • Clement al IX-lea • Clement al X-lea • Inocenţiu al XI-lea • Alexandru al VIII-lea • Inocenţiu al XII-lea • Clement al XI-lea • Inocenţiu al XIII-lea • Benedict al XIII-lea • Clement al XII-lea • Benedict al XIV-lea • Clement al XIII-lea • Clement al XIV-lea • Pius al VI-lea • Pius al VII-lea • Leon al XII-lea • Pius al VIII-lea • Grigore al XVI-lea • Pius al IX-lea • Leon al XIII-lea • Pius al X-lea • Benedict al XV-lea • Pius al XI-lea • Pius al XII-lea • Ioan al XXIII-lea • Paul al VI-lea • Ioan Paul I • Ioan Paul al II-lea • Benedict al XVI-lea



