Ioan Pălăghiță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Colonelul (p.m.) Ioan Pălăghiţă.

Ioan Pălăghiță (n. 13 februarie 1899, Onești - d. 9 mai 1943, Kuban, Rusia) a fost un ofițer român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, căzând eroic pe frontul antisovietic.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ioan Pălăghiță s-a născut la data de 13 februarie 1899 în localitatea Onești. Maiorul Ioan Pălăghiță a fost comandantul Batalionului 1 în Regimentul 94 Infanterie din cadrul Diviziei 19 Infanterie.

Conducerea sa eroică a unui contraatac local în aprilie 1943 la capul de pod Kuban a salvat forțele militare germane aflate în apropiere de pericolul de a fi încercuite și nimicite. Pentru eroismul său dovedit în acoperirea retragerii trupelor germane, la 7 aprilie 1943, a fost decorat cu Ordinul militar german "Crucea de cavaler a Crucii de Fier", fiind unul dintre cei 18 militari români care au primit acest înalt ordin german. Prin Decretul Regal nr. 1350/9 mai 1943, i s-a conferit Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a.

Maiorul Pălăghiță a fost ucis în timpul unei acțiuni militare la 9 mai 1943 în Kuban (Rusia). Trei zile mai târziu, prin Decretul Regal nr. 1366/13 mai 1943, a fost înaintat post-mortem la gradul de locotenent-colonel și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a II-a.

Decorații[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Walther-Peer Fellgiebel - Die Träger des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939-1945 (Friedburg, Germany: Podzun-Pallas, 2000), ISBN 3-7909-0284-5.