Ioan Giurgiu
| Ioan Giurgiu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1887 Chinteni, Comitatul Cluj, Austro-Ungaria |
| Decedat | 1941 Cluj |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria România |
| Ocupație | Avocat |
| Limbi vorbite | limba română  |
| Delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Deputat în Parlamentul României Consilier la Primăria Clujului | |
| Circumscripția | Plasa Gilău |
| Partid politic | Partidului Național Român Partidul Național Liberal Garda de Fier |
| Alma mater | Universitatea din Cluj |
| Profesie | Jurist |
Modifică date / text  | |
Ioan Giurgiu (n. 1887, Chinteni – d. 1941, Cluj) a fost un avocat român din Cluj care s-a remarcat prin apărarea interselor moților, iar în perioada Primului Război Mondial, prin apărarea mai multor români acuzați de spionaj. A participat ca deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la Chinteni, jud. Cluj, în 1887. A studiat dreptul la Cluj, Budapesta și Viena, după care a profesat ca avocat la Cluj.[1]:p. 173
A fost președinte al organizației studenților români din Cluj și a activat în cadrul societăților „Petru Maior” din Budapesta și „România Jună” din Viena. A participat la organizarea serbărilor ASTREI din 1905 ce au avut loc la Sibiu. În calitate de avocat, a apărat interesele moțior, în timpul Primului Război Mondial, fiind apărător al acuzaților români de spionaj în diverse procese. A decedat la Cluj, în 1941.[1]:p. 173
Activitate politică[modificare | modificare sursă]
În 1918, revenind pe front, a participat la organizarea gărzilor române din județul Cluj. A fost delegat la Arad pentru a-l apăra pe Amos Frâncu în fața Consiliului Național Român Central. A fost trimis la Iași în legătură cu reintrarea armatei române în Ardeal.[1]:p. 173
În 1919 a fost ales deputat al Partidului Național Român în circumscripția Gilău. A mai făcut parte din Partidul Național Liberal și a devenit mai târziu președinte al Gărzii de Fier din județul Cluj. A deținut de asemenea funcția de consilier la Primăria Clujului.[1]:p. 173
Activitate ziaristică[modificare | modificare sursă]
În 1905, cu ocazia serbărilor ASTREI din Sibiu, a scos ziarul Cronica Sibiului, iar după Unire a editat ziarele Glasul libertății, Revista socială și Coasa.[1]:p. 173
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e f Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Zgârciu, Liviu; Avocații și Marea Unire de la 1 decembrie 1918; Editura Hamangiu; 2015
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918