Insulele Mariane de Nord
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Commonwealth of the Northern Mariana Islands
Sankattan Siha Na Islas Mariånas |
|
| Imn naţional: Gi Talo Gi Halom Tase (în Chamorro)
Satil Matawal Pacifico (în Carolinian |
|
 |
|
| Capitală | Saipan 15°11′N 145°45′E |
| Oraş principal | Saipan |
| Limba oficială | engleză, chamorro, carolinianăI |
| Sistem politic | teritoriu neîncoporat SUA |
| - Preşedinte | George W. Bush |
| - Guvernator | Benigno R. Fitial |
| Suprafaţă | |
| - Total | 447 km² ([[Lista ţărilor după suprafaţă|]]) |
| Populaţie | |
| - {{{an}}} | 82,459 loc. ([[Lista ţărilor după populaţie|]]) |
| - Densitate | 173 loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
| PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
| - Total | $ (º) |
| - Per capita | $ |
| Monedă | dolar american |
| Fus orar | UTC+10 |
| Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
| Domeniu Internet | .mp |
| Prefix telefonic | +1 670 |
Insulele Mariane de Nord engl.: the Commonwealth of the Northern Mariana Islands Aparţine ca teritoriu geografic de Insulele Mariane fiind din punct de vedere politic considerat teritoriu american SUA, aşezarea geografică: în Oceanul Pacific la sud de Japonia şi la nord de Guam (cea mai mare insulă din Arhipeleagul Marianelor).
Cuprins |
[modifică] Geografie
Această regiune are 16 insule ce se întind pe o suprafaţă de 500 km, din cele 16 insule mai importante sunt [[insulă|insula Tinian, Saipan, şi Rota.
[modifică] Populaţie
Din numărul populaţiei 86 % nu au limba engleză ca limbă maternă ci vorbesc limbile uzuale din Micronezia şi Polinezia.
[modifică] Istoric
În anul 1521 Magellan este primul european care ajunge în insulele Mariane, denumindu-le Islas de Ladrones (insulele hoţilor) deoarece băştinaşii au furat diferite obiecte de pe corăbiile portughezilor. Insulele vor intra sub stăpânire spaniolă din anul 1667 fiind denumite după numele reginei Maria Ana de Austria soţia regelui Filip IV al Spaniei.
După războiul americano-spaniol cedează Spania partea sudică a insulelor SUA iar partea nordică o vinde la data de 12 februarie 1899 Germaniei.
După primul rărboi mondial trec insulele sub control japonez, iar după al doilea război mondial prin hotărârea ONU insulele vor fi sub controlul SUA, din anul 1978 sunt considerate state asociate iar partea nordică cu excepţia insulei Guam devine "dependent territory" fiind sub controlul direct al sistemului colonial al SUA având o autonomie limitată, aici aflându-se o bază militară impotantă americană. Din anul 1975 sunt Insulele Mariane de Nord încadrate în Commonwealth (înseamnă o confederaţie de state unite din fostele colonii) (în limba engleză „Commonwealth“ înseamnă bunăstare iar în acest context înseamnă o uniune politică benevolă de state suverane şi independente) cu o autonomie internă din anul 1986.
[modifică] Economie
Venitul economic principal provine din turism. Sistemul politic este compus dintr-un parlament compus din două camere, cu un senat cu 9 membri şi cameră reprezentativă compusă din 16 membri şi cu un guvernator ales. Cetăţenii din Insulele Mariane de Nord nu au drept de alegători în SUA.
[modifică] Date statistice
[modifică] Legături externe
|
|
||
|---|---|---|
| State | Alabama • Alaska • Arizona • Arkansas • California • Colorado • Connecticut • Delaware • Florida • Georgia • Hawaii • Idaho • Illinois • Indiana • Iowa • Kansas • Kentucky • Louisiana • Maine • Maryland • Massachusetts • Michigan • Minnesota • Mississippi • Missouri • Montana • Nebraska • Nevada • New Hampshire • New Jersey • New Mexico • New York • North Carolina • North Dakota • Ohio • Oklahoma • Oregon • Pennsylvania • Rhode Island • South Carolina • South Dakota • Tennessee • Texas • Utah • Vermont • Virginia • Washington • West Virginia • Wisconsin • Wyoming |  |
| Teritorii dependente | Baker • Guam • Howland • Insulele Virgine • Jarvis • Johnston • Kingman • Mariana de nord • Midway • Navassa • Palmyra • Puerto Rico • Samoa americană • Wake | |
| Washington, capitala Statelor Unite ale Americii, formează un district federal numit Districtul Columbia. | ||
