Insula Popina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Insula Popina
InsulaPopina1.jpg
Insula Popina, văzută de pe țărmul Lacului Razim
Harta locului unde se află Insula Popina
Harta locului unde se află Insula Popina
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Actual Tulcea county CoA.png Județul Tulcea
 România
Cel mai apropiat oraș Babadag
Coordonate Coordonate: 44°58′03″N 28°58′24″E / 44.9675, 28.9733344°58′03″N 28°58′24″E / 44.9675, 28.97333[1]
Suprafață 98 ha
Înființare 1961, declarat în 2000

Insula Popina este situată în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf și a localității Iazurile. Insula este localizată pe teritoriul jud. Tulcea, la 500 m de satul Iazurile, depinzând de comuna Valea Nucarilor.

Insula Popina domină partea de nord a lacului Razim cu o înălțime de 47 m și o suprafață de 98 ha. Este localizată la 45°17'60'' latitudine nordică și 29°38'60'' longitudine estică și oferă o perspectivă largă asupra oglinzii de apă și a malului nordic al lacului Razim.

Cuprins

Scurt istoric al formării insulei [modificare]

Insula este geologic o parte a podișului Măcinului, un rest de grind continental stâncos, fiind constituită din calcare mezozoice și triasice, și parțial acoperită cu o pătură de loess. Pe țărmul nordic al insulei, există niște izvoare termale, încă nestudiate, care conferă insulei un interes științific deosebit. În ultima perioadă glaciară, Popina a fost un deal, înconjurat de ape odată cu ridicarea post-glaciară a nivelului Mării Negre, acum zece-opt mii de ani.

În perioada neolitică, tot litoralul de la lacul Sinoe până la Insula Popina, a fost vatra de formare și evoluție a civilizației numită Hamangia (5.000-3.000 înainte de Hristos). În Antichitate, istoricul grec Ptolemeu menționează prezența insulei Eukon într-o descriere a unei lupte navale a romanilor cu geto-dacii în golful Helmyra : după unele păreri, această insulă Eukon este de fapt actuala Insulă Popina[2]. Începând din Antichitatea târzie, aluviunile dunărene și marine au început să închidă golful înconjurător, pe atunci denumit Helmyra după Ptolemeu sau Halmyris după naturalistul roman Plinius, transformându-l treptat într-un liman numit Iancina în Evul Mediu și Razim sau Razelm (nume dat de Lipoveni) în epoca modernă.

Zonă strict protejată [modificare]

În perioada 1933-1941 și 1948-1994, Insula Popina a fost rezervație naturală, plasată inițial sub ocrotirea Institutului Bio-Oceanografic din Constanța întemeiat de Grigore Antipa. Ulterior, prin Hotărârea de guvern nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, Insula Popina este o zonă strict protejată din Rezervația Biosferei Delta Dunării.

În zona Popina, pentru un perimetru de 3.600 ha din jurul insulei, s-au realizat o serie de proiecte destinate reconstrucției ecologice.

Insula, fiind izolată de continent, a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene, constituind locul de cuibărire a unor păsări și habitatul unor reptile și insecte, unele dintre ele veninoase.

Vegetația și fauna insulei [modificare]

Insula Popina, văzută din curtea bisericii din Sarichioi.

Vegetația insulei este abundentă, fiind formată din specii de plante ierboase pitice specifice stepei dobrogene (stufărișuri și rogozuri), precum și din plante acvatice (în special nuferi).

Insula Popina reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare. Primăvara, în această zonă cu vegetație săracă și pitică poposesc venind din alte zone mai calde păsări de mlaștină (codobaturi venite din Congo), precum și păsări de pădure cum ar fi: privighetoarea roșcată (Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), etc.

De asemenea, Insula Popina este un loc important de cuibărit pentru călifarul alb (Tadorna tadorna) și cel roșu (Asarca feruginea).

În afară de păsări, s-a mai consemnat și prezența pe insulă a unei faune de nevertebrate, care a fost insuficient studiată. Printre aceste nevertebrate menționăm rarități cum ar fi păianjenul veninos „văduva neagră” (Lactrodectus tredecimguttatus) a cărui prezență pe insulă a fost semnalată în anul 1965 și miriapodul gigant Scolopendra cingulata.

De asemenea, Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosașul endemic Isophya dobrogensis.

Insula Popina în literatură și film [modificare]

În anul 1985, regizorul Ion Bostan (1914-1992) a realizat un film documentar cu titlul „Balena de piatră (Insula Popina)” în Ciclul Delta Dunării - sanctuar al naturii... Delta insolită.

În anul 2002 s-a editat colecția de proză a Alexandrei Fenoghen cu titlul „Aproape povești” (Editura Kriterion, București-Cluj, 2002). În povestirea de un realism fantastic „Judecata”, câțiva tineri aflați pe Insula Popina surprind doi șerpi, prind unul dintre ei, îl judecă, îl condamnă și îl omoară. Ei pleacă, apoi, la pescuit cu barca, arborând, în loc de steag, pielea șarpelui ucis. Toate acestea deteremină o serie de catastrofe – o furtună ucigașă, insula ia foc, apar doi „ticăloși” – ca o pedeapsă, poate, a tulburării unei ordini de început a lumii.

Note [modificare]

  1. ^ en Eunis.eea.europa.eu - Insula Popina; accesat la 23 martie 2013
  2. ^ Bogdan Cacuci - Relieful Daciei

Legături externe [modificare]

Coordonate: 45°17′60″N, 29°38′60″E