Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Istoric[modificare | modificare sursă]

Institutul, fondat în 1958, cu denumirea Institutul de Limbă și Literatură, este una dintre cele mai vechi structuri administrativ-organizaționale academice în care se studia limba, literatura și folclorul din Basarabia și din Transnistria. Oficial, cercetările în domeniul științelor umanistice au început la 12 iunie 1946, când s-a creat Baza Moldovenească de Cercetări Științifice a Academiei de Științe a URSS și, respectiv, Institutul de Istorie, Limbă și Literatură, cu sectoarele de istorie și arheologie, de limbă și dialectologie, de literatură și folclor, director interimar fiind numit V. Senchevici. Institutul a suportat, de-a lungul timpului, câteva reorganizări. Ultima a fost cea din 2006, când Institutul de Lingvistică, Institutul de Literatură și Folclor și Centrul Național de Terminologie s-au reorganizat prin contopire și au constituit Institutul de Filologie al AȘM, iar director interimar a fost numit domnul Ion Bărbuță, doctor în filologie. Din 2018, Institutul este înregistrat cu denumirea Instituția Publică Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”

Activitate[modificare | modificare sursă]

Institutul are următoarele trei centre științifice:

  • Centrul de Lingvistică,
  • Centrul de Literatură și Folclor,
  • Centrul de Terminologie.

Institutul continuă tradiția preocupărilor filologice, prin organizarea și prin desfășurarea cercetărilor științifice fundamentale și aplicative în domeniile: limba română, literatura și tezaurul folcloric românesc, terminologia tehnico-științifică.

Institutul, sub îndrumarea unor distinși specialiști în domeniu, precum Vasile Coroban, Eugeniu Russev, Gheorghe Bogaci, Ion Vasilenco, Vasile Badiu, Efim Levit, Pavel Zavulan, Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, George Gogin, Marcu Gabinschi, Nicolae Raevschi etc. și cu participarea cercetătorilor competenți și pasionați, a pus la dispoziția culturii naționale lucrări de mare importanță, inclusiv enciclopedii, dicționare, atlase lingvistice, monografii tematice, manuale etc.

Publicațiile periodice ale Institutului sunt revistele Philologia și Limbă, Literatură, Folclor.

De la fondarea sa, Institutul și-a concentrat eforturile asupra cercetărilor de ordin fundamental și aplicativ vizând evoluția și dezvoltarea limbii naționale, a stării ei actuale și a istoriei ei, a graiurilor de pe teritoriul republicii, a cultivării normelor limbii literare, a stilisticii, a alcătuirii de manuale, dicționare și atlase lingvistice, a scrierii de cercetări monografice privind structura fonetică, morfologică și sintactică a limbii literare, evoluția ei istorică, stilurile ei funcționale, vorbirea orală vie, a reîntregirii și valorificării moștenirii literare, a legităților și tendințelor procesului literar contemporan, a principiilor teoretice ale istoriei și criticii literare, a relațiilor literaturii române cu literaturile europene etc. În această ordine de idei, am putea aminti următoarele studii: Curs de gramatică istorică, Dicționar etimologic, Dicționar explicativ, Istoria literaturii, cercetările monografice dedicate creației unor scriitori clasici sau contemporani și cele dedicate analizei creației populare orale. De la 1990 încoace, cercetătorii Institutului s-au eliberat din prizonieratul ideologiei comuniste și au aderat la teoriile europene moderne de cercetare a limbii, literaturii și folclorului românesc. Tot după 1990, s-au intensificat relațiile de colaborare cu instituțiile de profil din România și din alte state europene. O colaborare specială s-a stabilit cu ilustrul savant de origine basarabeană Eugen Coșeriu.

Conducere[modificare | modificare sursă]

Directori ai Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” au fost consecutiv:

Numele Perioada Institutul
Ion Ceban 1946-1951 Institutul de Istorie, Limbă și Literatură
Andrei Borșci 1951-1958 Institutul de Istorie, Limbă și Literatură
Iosif Varticean 1958-1961 Institutului de Limbă și Literatură
Nicolae Corlăteanu 1961-1969 Institutului de Limbă și Literatură
Simion Ciubotaru 1969-1984 Institutului de Limbă și Literatură
Haralambie Corbu 1984-1987 Institutului de Limbă și Literatură
Silviu Berejan 1987-1991 Institutului de Limbă și Literatură
Silviu Berejan 1991-2000 Institutul de Lingvistică
Ion Bărbuță 2000-2007 Institutul de Lingvistică
Vasile Ciocanu 1991-2000 Institutul de Literatură și Folclor
Svetlana Korolevschi 2000-2006 Institutul de Literatură și Folclor
dr. Ana Bantoș 2007-2009 Institutul de Filologie
Vasile Bahnaru 2009 - 2018 Institutul de Filologie
Nina Corcinschi 2019 - prezent Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”

În cadrul Institutului la diferite etape au activat personalități de seamă ca Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Nicolae Raevschi, Vasile Coroban, Eugeniu Russev, Gheorghe Bogaci, Ion Vasilenco, Vasile Badiu, Pavel Zavulan etc.

Până în prezent cercetătorii Institutului au elaborat o serie de lucrări colective și individuale, care au avut drept obiectiv cercetarea limbii, literaturii române și folclorului național sub toate aspectele. Investigațiile cercetătorilor se axează pe procesul de reconsiderare și valorificare a patrimoniului lingvistic și literar românesc din Basarabia în context general românesc și european.

Referințe[modificare | modificare sursă]