Imprimare 3D
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
|
Articolul este parte a seriei despre  | ||
| Tiparul cu blocuri de lemn(en)[traduceți] | 200 | |
| Tiparul mobil(en)[traduceți] | 1040 | |
| Intaglio | 1430 | |
| Tipografie | 1450 | |
| Presă tipografică | 1454 | |
| Litografie | 1796 | |
| Cromolitografie | 1837 | |
| Presă rotativă | 1843 | |
| Flexografie | 1873 | |
| Șapirografie | 1876 | |
| Litografie fotocromatică | Anii 1880 | |
| Culegere cu metal încins | 1886 | |
| Tipărire ofset | 1903 | |
| Serigrafie | 1907 | |
| Sublimare termică | 1957 | |
| Fotozaț | 1960 | |
| Fotocopiere | 1960 | |
| Pad printing | 1960 | |
| Tipărire laser | 1969 | |
| Tipărire cu impact | 1970 | |
| Tipărire termică | 1972 | |
| Tipărire cu jet de cerneală | 1976 | |
| Stereolitografie | 1986 | |
| Tipărire digitală | 1993 | |
| Tipărire 3D | 2003 | |
Imprimarea 3D reprezintă un procedeu prin care un obiect solid tridimensional, indiferent de configurație și formă, este creat prin adăugarea succesivă de straturi de material.
Această metodă de producție diferențiază imprimarea 3D de tehnicile tradiționale de prelucrare, care se concentrează predominant pe îndepărtarea materialului prin metode precum: frezarea, strunjirea, găurirea sau tăierea.
Imprimarea 3D permite designerilor să producă un prototip într-un timp relativ scurt în comparație cu metodele clasice de producție. În consecință prototipul poate fi testat și corectat/ajustat rapid.[1]
O imprimantă 3D este un tip de robot industrial specializat doar pe imprimare 3d, care este capabil să efectueze acest proces sub control computerizat.
Există mai multe tehnologii de imprimare 3D:
- imprimare prin extrudare cu filament(FDM)[2]
- imprimare cu pulbere (SLS)
- imprimarea cu rasină sau steriolitografia (SLA)
Cea mai comună metoda este FDM, care s-a impus ca rezultat al costurilor mici al imprimantelor/consumabilelor cat si prin simplitatea utilizarii lor in conditii de birau sau casnice.
Imprimare prin extrudare cu filament (FDM): Această metodă implică încălzirea unui filament de material plastic (cum ar fi ABS sau PLA) până la topire și extrudarea acestuia straturi cu straturi pentru a crea obiectul dorit. Platforma imprimantei se deplasează în jos pe măsură ce obiectul este construit.[3]
Imprimarea cu pulbere (SLS - Selective Laser Sintering): Această tehnică utilizează un laser pentru a topi și solidifica succesiv straturi subțiri de pulbere de plastic, metal sau ceramică. După fiecare strat, pulberea este nivelată și un nou strat este aplicat. Acest proces continuă până când obiectul este complet format în interiorul pulberii. SLS este cunoscut pentru capacitatea sa de a produce piese durabile și rezistente, fiind adesea utilizat în prototipare și producția de serie mică.[4]
Imprimarea cu rasină sau stereolitografie (SLA - Stereolithography): Această tehnică implică solidificarea straturilor subțiri de rasină lichidă fotosensibilă cu ajutorul unui laser UV.[5] Platforma imprimantei se ridică treptat pe măsură ce fiecare strat este format. Imprimarea SLA poate produce detalii fine și finisaje de înaltă calitate, fiind adesea folosită în industria bijuterie și prototipare de precizie.
Principii generale[modificare | modificare sursă]
Modelare[modificare | modificare sursă]
.jpg)
Modelele tipărite 3D pot fi create cu ajutorul unui pachet de proiectare asistată de calculator (din engleză de la Computer-aided Design), prin intermediul unui scanner 3D sau printr-un software digital simplu și fotogrammetric. Modelele tipărite 3D create cu CAD au ca rezultat erori reduse și pot fi corectate înainte de imprimare, permițând verificarea în proiectarea obiectului înainte de imprimare.[6] Procesul de modelare manuală de pregătire a datelor geometrice pentru grafica 3D a computerului este similar cu artele plastice, cum ar fi sculptura. Scanarea 3D este un proces de colectare a datelor digitale cu privire la forma și aspectul unui obiect real, creând un model digital bazat pe acesta.
Modelele CAD pot fi salvate în formatul de fișiere stereolitografice (STL), un format de fișiere CAD de facto pentru fabricarea aditivilor care stochează date bazate pe triangularea modelelor CAD.
Tipărire[modificare | modificare sursă]
Înainte de a tipări un model 3D dintr-un fișier STL, acesta trebuie mai întâi să fie examinat dacă nu are erori. Cele mai multe aplicații CAD produc erori în fișierele STL de ieșire,[7][8] de următoarele tipuri:
- găuri;
- se confruntă cu normele;
- auto-intersecții;
- erori multiple.[9]
Un pas în generația STL cunoscut sub numele de "reparație" stabilește astfel de probleme în modelul original.[10][11] În general, STL-urile care au fost produse dintr-un model obținut prin scanarea 3D au deseori mai multe dintre aceste erori.[12] Acest lucru se datorează modului în care funcționează scanarea 3D - cum este de multe ori o achiziție punct cu punct, reconstrucția 3D va include erori în cele mai multe cazuri.[13]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Printare 3D”. delcase.ro. Accesat în .
- ^ „Most used 3D printing technologies 2017-2018 | Statistic”. Statista (în engleză). Accesat în .
- ^ Hamzah, Hairul Hisham; Saiful, Arifin Shafiee; Aya, Abdalla; Patel, Bhavik Anil (). „3D printable conductive materials for the fabrication of electrochemical sensors: A mini review”. Electrochemistry Communications. 96: 27–371. doi:10.1016/j.elecom.2018.09.006.
- ^ „What is Selective Laser Sintering (SLS)?”. Protolabs (în engleză). Accesat în .
- ^ „Guide to Stereolithography (SLA) 3D Printing”. formlabs.com (în engleză). Accesat în .
- ^ Jacobs, Paul Francis (). Rapid Prototyping & Manufacturing: Fundamentals of Stereolithography. Society of Manufacturing Engineers. ISBN 978-0-87263-425-1.
- ^ „3D solid repair software – Fix STL polygon mesh files – LimitState:FIX”. Print.limitstate.com. Accesat în .
- ^ „3D Printing Pens”. yellowgurl.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Model Repair Service”. Modelrepair.azurewebsites.net. Accesat în .
- ^ „Magics, the Most Powerful 3D Printing Software | Software for additive manufacturing”. Software.materialise.com. Accesat în .
- ^ „netfabb Cloud Services”. Netfabb.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „How to repair a 3D scan for printing”. Anamarva.com. Accesat în .
- ^ Fausto Bernardini, Holly E. Rushmeier (). „The 3D Model Acquisition Pipeline GAS” (PDF). Comput. Graph. Forum. 21 (2): 149–72. doi:10.1111/1467-8659.00574.