Imagine digitală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Imagine digitală nr. 1, provenită din originalul de mai jos (Imaginea nr. 2). Cei 8 paşi de prelucrare digitală au fost: "crop" (decupare şi re-încadrare), "fill light", "autocontrast", "sharpen" (mărirea clarităţii), "saturaţia culorilor" (75 %), "straighten" (uşoară răsucire spre dreapta), "tunning" ("fill light" - 25%, "highlighting" - 50% şi "shadows" - 75%) şi încă o dată "saturaţie" (de data aceasta 100%).

Serie de articole despre
Fotografie

Fotografi de la A la Z

A B C D E F G H I J K L M
N O P Q R S T U V W X Y Z

Vedeţi şi

Portal fotografie
Toate articolele

Istoria fotografiei
Genuri şi discipline
Fotografia bazată pe argint
Fotografia digitală
Tehnica fotografică
Aparate fotografice

Imagine digitală nr. 2 --- versiunea originală, neprelucrată. A fost luată cu un aparat de fotografiat digital de tip Panasonic DMC-FZ30. S-a folosit modul expunere automată (cu timp de expunere = 1/320 secunde, diafragmă - f/5.6, distanţă focală = 44,5 mm, data expunerii = 11 iunie 2006, ora = 11:00). Fotografia a fost făcută în oraşul Flagstaff, Arizona (SUA).

O imagine digitală este o reprezentare a unei imagini reale bi-dimensionale (imagine în "2D"), ca o mulţime finită de valori digitale (numerice), codificate după un anumit sistem. Pentru aceasta, imaginea digitală se împarte mai întâi în numeroase elemente ale imaginii numite pixeli, şi anume sub formă de raster grafic sau hartă de tip raster, fiecare pixel având două coordonate plane. Apoi caracteristicile de luminozitate şi culoare ale fiecărui pixel, eventual împreună cu coordonatele sale (dacă acestea nu sunt implicite), sunt codificate conform mai multor sisteme, rezultatul final fiind un şir de numere. În mod obişnuit, imaginile digitale şi pixelii lor sunt stocate în memorii de computere, sau şi pe benzi magnetice video digitale. Luate ca atare, imaginile digitale şi pixelii nu se pot vedea, deoarece ele sunt doar înşiruiri de numere. În mod teoretic memorarea lor ar putea fi realizată şi prin notarea şirului de numere pe hârtie, ceeace este însă împiedicat de lungimea uriaşă a şirului. Pentru a ocupa / consuma mai puţin loc în memorie, imaginile digitale pot fi atât stocate precum şi transmise sub forme comprimate, putând să fie decomprimate la destinaţie.

Imaginile digitale pot fi create cu ajutorul unei multitudini de dispozitive tehnice, aşa cum ar fi aparate de fotografiat digitale, aparate de filmat digitale, scanere de imagine, maşini de măsurat coordonate, radare aeriene şi multe altele. Imaginile digitale mai pot fi de asemenea obţinute şi/sau sintetizate (create) din diferite date ne-imagistice, eventual "artificiale", aşa cum ar fi funcţii matematice, modele bi- şi tri-dimensionale, grafică computerizată, ş.a.m.d..

Deşi pixelii şi imaginile digitale nu pot fi văzute în mod nemijlocit, până la urmă scopul lor este tot obţinerea unor imagini reale care pot fi văzute de către om. Acestea se realizează cu ajutorul unor dispozitive tehnice consacrate acestui scop, cum ar fi imprimantele, ecranele (display-urile) de calculator, proiectoarele de imagini ş.a. Însă uneori, şi aceste imagini reale - provenite din imaginile digitale din memoria calculatorului - sunt denumite tot "imagini digitale".

Domeniul cunoscut sub numele de procesare a imaginilor digitale studiază algoritmii transformărilor numerice ale acestora în vederea obţinerii efectelor dorite.

Cuprins

1 Tipuri de imagini
2 Vizualizarea imaginilor digitale
3 Calibrarea imaginilor
4 O galerie de imagini digitale, având la origine o singură imagine digitală, prelucrată digital
5 Vezi şi

[modifică] Tipuri de imagini

Fiecare pixel al unei imagini în 2D este asociat pe de-o parte cu poziţia sa relativă pe imagine, şi deţine pe de altă parte un număr (relativ mic) de valori caracteristice ale semnalului de lumină emis de pixelul respectiv. Semnalele digitale pot fi clasificate conform numărului şi naturii valorilor semnalului în:

Termenul de imagine digitală se aplică de asemenea şi datelor asociate cu punctele unei regiuni din spaţiu, tridimensionale, aşa cum ar fi aceea produsă de un echipament tomografic, sau şi de camere de luat vederi / aparate fotografice speciale pentru 3 dimensiuni. În acest caz, fiecare element al imaginii în "3D" (în spaţiu) are 3 coordonate şi poartă numele de voxel.

[modifică] Vizualizarea imaginilor digitale

Există numeroase programe care pot face ca o imagine digitală din computerul unde a fost ea stocată să devină vizibilă şi pentru om. Astfel, imginile de tipul GIF, JPEG şi PNG pot fi prezentate foarte convenabil doar prin utilizarea unui web browser, pentru că acestea sunt formatele de codificare a imaginilor cele mai răspândite ("standard") în Internet. Şi formatul SVG este utilizat din ce în ce mai frecvent, fiind format standard al W3C. De obicei, programele speciale de vizualizare a imaginilor, numite viewers, oferă şi posibilitatea prezentării mai multor imagini într-o anumită ordine şi cu o anumită viteză, această funcţie constituind aşa-numita "slideshow utility".

Pe de altă parte, imaginile digitale stocate pe benzi video, care reprezintă de obicei imagini în mişcare, pot fi vizualizate prin intermediul aparatelor numite "video player", care le transformă în semnale pentru monitorul de TV.

În sfârşit, fotografiile digitale (statice) pot fi transformate de către calculator în fotografii vizibile, dar şi de către aparate speciale numite "digital picture frame" (rame de tablou electronice, digitale), precum şi alte aparate.

[modifică] Calibrarea imaginilor

Folosirea corectă a unei imagini digitale presupune cunoştinţe ţinând de mai multe domenii, dar în special de domeniul programelor şi subprogramelor care o pot modifica şi optimiza. Astfel, calibrarea geometrică, fotometrică şi senzorială sunt elemente importante ale corecţiei şi prelucrării digitale a imaginilor digitale. Utilizatorii trebuie să fie conştienţi de erorile de cuantificare care apar în chip firesc, şi care sunt datorate rezoluţiei limitate a imaginii (numărului fint de pixeli). Ca atare, corecţia şi calibrarea fiecărei imagini în parte sunt întotdeauna de dorit.

[modifică] O galerie de imagini digitale, având la origine o singură imagine digitală, prelucrată digital

0 - Imaginea originală	1 - Imaginea originală care a fost "luminată" digital	1.1 - Imaginea originală care a fost "luminată" digital şi i s-a aplicat o tuşă de "auto-colorare"	2 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat funcţia digitală de "auto-contrast"
3 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat funcţia digitală de decupare şi re-încadrare (cropping, în limba engleză)	3.1.1 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat succesiv (în această ordine) funcţiile digitale de "cropping", "iluminare" şi "auto-colorare"	3.1.2 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat succesiv (în această ordine) funcţiile digitale de "cropping", "iluminare" şi "sharpen"	3.1.3 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat succesiv (în această ordine) funcţiile digitale de "cropping", "iluminare" şi "alb-negru"
3.1.4 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat succesiv (în această ordine) funcţiile digitale de "cropping", "iluminare" şi "saturare maximă"	3.1.5 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat succesiv (în această ordine) funcţiile digitale de "cropping", "iluminare" şi "blurring" - "neclaritate progresivă"	3.1.6 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat succesiv (în această ordine) funcţiile digitale de "cropping", "iluminare" şi "efect de granulaţie"	3.1.7 - Imaginea originală căreia i s-a aplicat succesiv (în această ordine) funcţiile digitale de "cropping", "iluminare" şi "efect de încălzire" ("warmify")