Ilie Gheorghe
| Ilie Gheorghe | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Gheorghe Ilie  |
| Născut | [1] Giubega, Dolj, România |
| Decedat | (77 de ani) Craiova, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actor, regizor, profesor universitar |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Modifică date / text  | |
Ilie Gheorghe (n. , Giubega, Dolj, România – d. , Craiova, România) a fost un actor de teatru și film și regizor de teatru român absolvent al Institutului de Teatru și Film în 1967 și a fost angajat al Teatrului Național din Craiova. Începând din anul 1996 este profesor la Departamentul de Teatru al Facultății de Litere, în cadrul Universitatății din Craiova.
Biografie[modificare | modificare sursă]
La fel ca și în cazul lui Tudor Gheorghe, prenumele actorului este Gheorghe, iar numele de familie este Ilie, el fiind, totuși, cunoscut drept Ilie Gheorghe în loc de Gheorghe Ilie.[2] Profesiunea inițială a actorului era cea de învățător, însă după o vizită a unui inspector școlar, acesta și-a dat seama că Ilie Gheorghe avea talent histrionic și l-a încurajat să încerce să urmeze studii de teatru.
Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]
- 1968-1969 - Iamandy în Iancu Jianu de Octav Măgureanu, regia Georgeta Tomescu[3]
- 1968-1969 - Britannus în Cezar și Cleopatra de G.B.Shaw, regia Georgeta Tomescu
- 1968-1969 - Mișu Felecan – Nota zero la purtare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava, regia Gh.Jora
- 1968-1969 - Ducele Burgundiei în Regele Lear de W. Shakespeare, regia Gh.Jora
- 1969-1970 - George Lefterescu în Al patrulea anotimp de H. Lovinescu, regia Octavian Greavu
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- 1974 - Doctorul în Soarele și infinitul[4]
- 1987 - Moromeții - Dumitru lui Nae
- 1989 - Meșterul Vasile în Aurul alb
- 1990 - Cine are dreptate?
- 1991 - Undeva în Est
- 1995 - Vasiliu/Burleanu în serialul TV Ochii care nu se văd
- 2000 - Senatorul în serialul TV Răzbunarea Robertei
- 2005 - Popa Gârlici în Amantul marii doamne Dracula[5]
- 2009 - el însuși în Faust - Drumul clipei
- 2011 - Undeva la Palilula
Premii[modificare | modificare sursă]
- 1985 - Premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național de Teatru pentru rolul Hariton din Paznicul de la depozitul de nisip de D.R.Popescu[3]
- 1986 - Premiul I la Gala dramaturgiei românești de la Timișoara - pentru rolul Hariton din Paznicul de la depozitul de nisip
- 1987 - Diploma ATM pentru rolul Stoian din Puterea și adevarul de Titus Popovici
- 1988 - Premiul revistei Ramuri pentru creațiile din ultimele stagiuni
- 1989 - Premiul revistei Teatru pentru rolul Sile Gurău din Mobilă și durere de Teodor Mazilu
- 1991 - Premiul revistei Scorpion, în cadrul Festivalului Național de Teatru, București, pentru rolul Sorescu din Vărul Shekespeare de M. Sorescu
- 1992 - Premiul revistei Academia Cațavencu pentru Gradul de periculozitate al prestării artistice în rolul Aaron din Titus Andronicus de W.Shakespeare, în cadrul Festivalului Național de teatru, I.L.Caragiale, Bucuresti, ed. aIII-a.
- 1993 - Premiul pentru prezența cea mai spirituală, al ziarului Libertatea, pentru rolul Galeotto din Decameron 645, montat la teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea - în cadrul Fesivalului National de teatru I.L.Caragiale, ed. aIV-a .
- 1995 - Premiul criticii: cel mai bun actor al anului 1994, pentru rolul Iona din Iona de M.Sorescu ( Din partea AICT)
- 1998 - Diploma pentru rolul Cațavencu din O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, în cadrul ediției jubiliare (a XX-a) a Zilelor Caragiale, Craiova.
- 1998 - Premiul special al juriului la Festivalul Internațional de Teatru de la Piatra Neamț, ed. a XIV-a, pentru rolul Galeotto din Decameron 645
- 1998 - Premiul național Marin Sorescu, acordat de Academia Română si TNC pentru prezentarea, în 1997, a spectacolului Iona la Festivalul Convenției Teatrale Europene de la Stockholm și pentru contribuția excepțională adusă pe parcursul a 20 de ani de activitate artistică, la cunoașterea si propagarea dramaturgiei soresciene în țară și în străinatate.
- 1998 - Diploma Inspectoratului pentru Cultură Dolj, atribuită personalitaților craiovene.
- 2004 - oct. Premiul Omnia al revistei Mozaicul, pentru întreaga activitate
- 2004 - nov. Premiul Amza Pellea al revistei Lamura
- Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului" (10 decembrie 2004), „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești”.[6]
Cel mai bun actor în rol principal: Ilie Gheorghe, Harpagon, Avarul de Molière, în regia lui Bocsardi Laszlo, Gala UNITER
- apr. 2006 - Premiul pentru întreaga activitate la Gala STAR de la Bacău, pentru rolul Iona din piesa omonima a lui Marin Sorescu[7][8]
- oct. 2006 - Premiul, "Cununa de aur" la Festivalul MESS de la Sarajevo/ Zenica, Bosnia, pentru rolul Sir Toby din Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului de W. Shakespeare în regia lui Silviu Purcărete
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Ilie Gheorghe
- ^ http://www.youtube.com/watch?v=xAgYfkPaUts Ilie Gheorghe vorbind despre sine
- ^ a b http://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/comment-ca-va/cv/ilie-gheorghe.html[nefuncțională]
- ^ SA, Imedia Plus Group. „Ilie Gheorghe”. Cinemagia.
- ^ „Amantul marii doamne Dracula (2005)”. CinemaRx.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Decretul nr. 1094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decorații, text publicat în Monitorul Oficial nr. 1177 din 13 decembrie 2004.
- ^ Teatrul National Marin Sorescu – Spectacole de teatru Craiova
- ^ „Tamara Buciuceanu și Ilie Gheorghe vor fi premiați la gala UNITER. Vezi lista nominalizărilor”. Mediafax.ro.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Interviuri
- Ilie Gheorghe, Silvia Kerim, Formula AS - anul 2007, numărul 752