Ilie Crețulescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ilie Crețulescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Ploiești, România Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul României
 Republica Populară Română
 Republica Socialistă România Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral-colonel  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial
Al Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiOrdinul Coroana României
Ordinul național „Steaua României”
Ordinul Mihai Viteazul
Ordinul Vulturul Alb[*]
Ordinul Leul Alb cl. a IV-a[*]
Ordinul Apărarea Patriei[*]  Modificați la Wikidata

Ilie Crețulescu (n. , Ploiești, România – d. , București, România) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A absolvit Școala Pregătitoare de Ofițeri de Infanterie (promoția 23 iunie 1913).[1][2]

Funcții deținute[modificare | modificare sursă]

  • 1 aprilie 1938 - 26 februarie 1939 - Comandantul Brigăzii 15 Mecanizate "Podul Înalt" - Colonel.
  • 1941 – 1942 - Șeful Statului Major al Corpului 4 Armată.
  • 1942 – 1944 - Comandantul Brigăzii a 9-a Infanterie.
  • 1944 - Comandantul Comandamentului 104 Munte.
  • 1944 - Comandantul Diviziei 103 Munte.
  • 1944 - Comandantul Diviziei 4 Munte.
  • 1944 - Subsecretar de Stat al Forțelor Terestre.
  • 1944 – 1945 - Adjunct al Șefului Marelui Stat Major General.

În perioada 15 august 1945 - 26 iunie 1947 a îndeplinit funcția de comandant al Corpului Grănicerilor, cu grad de general de divizie.[1][2]

  • 1947 - Comandant Adjunct al Regiunii 1-a Militare.
  • 1947 - Șeful Statului Major al Regiunii 1-a Militare.
  • 1948 - În retragere.

Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 i s-a conferit Ordinul „23 August” clasa a II-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.[3]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Lucian Prichici, Gabi Crăciun, „Revista FRONTIERA – trecut și prezent (1920-2013)”, în Marian Moșneagu, Florea Petrișor, Cornel Țucă (coord.), Armata română și mass media, Studii și comunicări prezentate la sesiunea științifică dedicată Zilei Arhivelor Militare și aniversării a 93 de ani de la înființarea Centrului de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice: Pitești, 28 iulie 2013, Ed. Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2013, p. 67. ISBN: 978-606-654-086-5
  2. ^ a b Sever Neagoe, Personalități din evoluția grănicerilor în secolul XX, București, 2001, pp. 131-141.
  3. ^ a b Decretul nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romîne nr. 18 din 9 decembrie 1964.
  4. ^ Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.783.