Ienicer
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un ienicer este un soldat din corpul de elită al vechii infanterii turceşti, recrutat la început dintre prizonierii de război, iar mai târziu dintre copiii turciţi ai populaţiilor creştine.
Denumirea de ienicer este derivată din sintagma turcească "Yeni çeri", care înseamnă "noul corp (de armată)".
De la început ienicerii erau echipaţi cu sabie. Când se dezvolta arta militară şi când a apărut praful de puşcă ei foloseau muschetele. În armata turcească ei ocupau locul întâi. Cea mai răspândită tactică de folosire a lor a fost de atacul pe neaşteptate. Ienicerii nu au fost învăţaţi să stea călare pe cai şi nu puteau rezista cavalerilor. În curând ienicerii au fost desfiinţaţi la mijlocul secolului trecut când Imperiul Otoman a căzut şi în locul lui a venit Republica Turcească.
