Iecea Mică, Timiș

Coordonate: 45°49′17″N 20°55′23″E ({{PAGENAME}}) / 45.82139°N 20.92306°E
Iecea Mică
— sat —
Iecea Mică Iecea Mică (România) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Timiș
Comună	Cărpiniș

Prima atestare	1467

Altitudine	81 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	855 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	307092

Prezență online


Poziția localității Iecea Mică Poziția localității Iecea Mică
Modifică date / text

Iecea Mică (germană Kleinjetscha, maghiară Kisjecsa) este un sat în comuna Cărpiniș din județul Timiș, Banat, România. 154 locuitori (2002).

Istorie[modificare | modificare sursă]

În Evul Mediu a existat în acest loc o așezare care se numea Ewcze sau Ocse, fapt dovedit de diplomele nobiliare medievale, dintre care cea de la 1467 este și cea mai veche atestare documentară. După 1500 și până la cucerirea Banatului de către austrieci, nu se mai cunosc alte date despre vechea așezare.

Actuala localitate s-a întemeiat în 1769-1770, prin colonizarea cu germani, în cadrul celui de-al doilea val de colonizări ale Banatului, numit și Colonizarea Tereziană (Theresianische Ansiedlung) deoarece a fost ideat și coordonat de Regina Maria Tereza. Responsabilul cu întemeierea noii colonii a fost consilierul Neumann. Atunci au sosit aici 150 de familii de germani (șvabi), agricultori și meseriași din Pfalz, Alsacia, Lorena și Württemberg. Coloniștii au construit 100 de case și școala. Colonia a fost numită Klein Jetscha. Biserica romano-catolică a fost construită în 1813. În 1865, un puternic incendiu a mistuit jumătate din sat.

Germanii din Iecea Mică[modificare | modificare sursă]

Iecea Mică a fost un sat șvăbesc în toată puterea cuvântului. Foarte puțini reprezentanți ai altor etnii s-au stabilit aici. Caracterul exclusiv german s-a păstrat până la al doilea război mondial, nefiind influențat de administrația românească interbelică. O dată cu războiul, unitatea demografică a germanilor se sparge, din diferite motive: încorporarea în armata germană și moartea pe front, persecuțiile politice care au urmat, deportările în Siberia, refugierea în Germania, etc. După instalarea sistemului comunist, numărul germanilor din România în general și din Iecea Mică în special, a început să scadă vertiginos. Între 1951-1956 au fost deportate în Bărăgan 122 de persoane^[1], majoritatea germani. În 1966 în Iecea Mică mai trăiau 543 de germani, adică jumătate din câți trăiau înainte de război. În locul lor au venit români, în mare parte veniți din alte părți ale țării, din diferite motive politice și economice. Cert este că guvernul comunist a încurajat și susținut românizarea satelor germane. În acest scop, le-a acordat etnicilor germani dreptul de a părăsi țara și de a pleca în Germania în schimbul unor sume în valută. Ca atare, mulți dintre cei care mai rămăseseră au luat această cale. În final, după căderea comunismului, au plecat și ultimii germani. La recensământul din 1992 în Iecea Mică mai locuiau 20 de germani.

Populația[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2002, populația satului era de 1.154 locuitori, în majoritate absolută români.

Recensământul^[2]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Germani	Maghiari	Alte etnii
1880	1.770	16	1.742	9	3
1900	1.531	6	1.506	18	1
1930	1.131	18	1.095	8	10
1941	1.076	25	1.012	30	9
1966	1.241	661	543	6	31
1977	1.213	783	383	11	36
1992	1.113	1.018	20	37	38
2002	1.154	1.055	7	38	54 (49 țigani)
2020	1.312	1.391	8	38

Note[modificare | modificare sursă]

^ Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportații în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timișoara, 2001 ISBN 973-585-424-4
^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 2002” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 10 iunie 2007. Accesat în 18 februarie 2008.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

de Sit german dedicat satului Iecea Mică
de Articolul despre Iecea Mică la SchoweWiki (Wikipedia șvabilor) Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine. (în limba germană)
ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.

[1] Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportații în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timișoara, 2001 ISBN 973-585-424-4

[st-2] „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 2002” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 10 iunie 2007. Accesat în 18 februarie 2008.

[1]

[2]