Henric al III-lea de Leuven

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Henric al III-lea de Louvain (d. 1095) a fost conte de Leuven de la 1078 până la moarte, iar ulterior și primul landgraf de Brabant, din 1095.

Henric a fost fiul contelui Henric al II-lea de Louvain și Bruxelles, cu Adela.

El a fost aliat prin căsătorie cu cei mai mulți dintre feudalii din jur: el a fost cumnat cu contele Balduin al II-lea de Hainaut și ginere față de contele Robert I de Flandra. Episcopul de Liège, Henric de Verdun, ducea o politică pașnică. În acest context, Henric a avut condițiile pentru a se concentra pe chestiunile de politică internă ale teritoriului avut în stăpânire, fără a avea parte de amenințări din exterior. El a sprijnit fundațiile religioase din părțile occidentale și a luat măsuri legislative pentru reducerea nelegiuirilor.

După moartea din 20 septembrie 1085 a contelui palatin de Lotharingia Herman al II-lea de Palatinat, Henric a devenit landgraf de Brabant, care era un fief imperial situat între râurile Dender și Zenne.

În iulie 1095, Henric a luat parte la un turnir în Tournai. Luptând la un moment dat împotriva lui Gosuin de Forest, el a fost rănit mortal.

Familia[modificare | modificare sursă]

Henric a fost căsătorit cu Gertruda de Flandra (n. 1080–d. 1117), fiică a contelui Robert I de Flandra cu Gertruda de Saxonia.

O genealogie a vremii îi atribuie patru fiice (nenominalizate). Dat fiind că la conducerea comitatului de Leuven i-a succedat fratele său, Godefroi, se presupune că Henric nu a avut niciun fiu ca moștenitor. S-a sugerat că printre fiicele sale s-ar fi aflat:

Rămasă văduvă, Gertruda de Flandra se va recăsători în 1096 cu ducele Theodoric al II-lea de Lorena (d. 1115) și a fost mama lui Thierry de Alsacia, conte de Flandra.